Apel pentru fluidizarea traficului și proiecte comune
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reiterat recent frustrarea Chișinăului față de persistența cozilor la punctele de frontieră cu România, subliniind că problema este abordată constant în dialogul cu Bucureștiul. Într-o declarație citată de Mediafax, șefa statului a afirmat că, deși partea moldoveană și-a îmbunătățit propriile proceduri și a făcut tot ce-i stă în putință pentru fluidizarea traficului, obstacolele par să rămână pe partea română. „De fiecare dată se discută. Absolut de fiecare dată, cu ocazia fiecărei întâlniri se discută”, a declarat Maia Sandu, exprimând totodată neînțelegerea față de lipsa unei soluții definitive, în ciuda asigurărilor primite la nivel înalt.
Această problemă a timpilor mari de așteptare la frontieră este una veche și recurentă în relația bilaterală dintre România și Republica Moldova. Potrivit președintei Sandu, au existat perioade în care traficul a funcționat mai bine, însă „după ceva timp iarăși se revine la aceste cozi”. Ea a accentuat că autoritățile de la Chișinău nu au cum să rezolve problema pe partea română a frontierei, chiar dacă depun eforturi constante pentru optimizarea propriilor procese de control. Această situație generează nu doar disconfort pentru cetățeni și transportatori, ci și întârzieri economice semnificative, afectând schimburile comerciale și integrarea regională.
Discuțiile dintre cele două state au inclus, în ultimii ani, extinderea conceptului de control coordonat. Această soluție vizează eficientizarea verificărilor prin realizarea lor într-un singur punct sau prin armonizarea procedurilor, reducând astfel timpii de tranzit. Un exemplu de succes în regiune este implementarea controlului coordonat la frontiera dintre România și Ungaria, unde timpii de așteptare au fost considerabil reduși. Cu toate acestea, implementarea la frontiera cu Republica Moldova pare să întâmpine dificultăți, în ciuda voinței politice declarate de ambele părți.
Maia Sandu a menționat că va continua să ridice subiectul în discuțiile cu partea română ori de câte ori situația se agravează, subliniind că „nu avem cum noi să rezolvăm problema pe partea cealaltă”. Această abordare constantă reflectă importanța strategică pe care o are fluidizarea traficului la frontieră pentru Republica Moldova, în contextul aspirațiilor sale europene și al eforturilor de consolidare a legăturilor cu România și cu Uniunea Europeană.
În interviul acordat, Maia Sandu a fost întrebată și despre posibilele efecte ale instabilității politice din România asupra relației cu Chișinăul și asupra proiectelor comune. „Sperăm să nu afecteze. Sperăm să putem să continuăm proiectele importante pe care le-am inițiat”, a răspuns șefa statului. Printre aceste proiecte, președinta a evidențiat Autostrada Unirii, un obiectiv crucial pentru conectarea infrastructurii celor două țări. Ea și-a exprimat speranța că finanțarea europeană prin programul SAFE va fi asigurată și implementată la timp pentru acest proiect vital. Această autostradă, parte a coridoarelor europene, este esențială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova și pentru o mai bună integrare în rețeaua de transport a UE. Conform datelor Ministerului Transporturilor din România din 2024, progresul lucrărilor la secțiunile românești ale autostrăzii este variabil, unele tronsoane fiind încă în fază de proiectare sau cu întârzieri în execuție.
Deși a evitat să discute despre consecințe concrete ale crizei politice interne din România, Maia Sandu a exprimat dorința ca atitudinea Bucureștiului față de Republica Moldova să rămână neschimbată și să se mențină angajamentul pentru parcursul european al Chișinăului. Această poziție subliniază dependența Republicii Moldova de sprijinul României, nu doar în chestiuni de infrastructură, ci și în consolidarea stabilității regionale și a integrării europene. Potrivit Eurostat, în 2023, schimburile comerciale dintre România și Republica Moldova au atins un volum de peste 3 miliarde de euro, subliniind importanța fluidizării traficului transfrontalier pentru ambele economii. De asemenea, datele Poliției de Frontieră Române din 2025 arată că timpii medii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova pot ajunge la 2-4 ore în perioadele de vârf, iar în cazuri excepționale chiar și mai mult, afectând mii de persoane zilnic.
Această presiune constantă exercitată de președinta Sandu reflectă o preocupare legitimă a Chișinăului, mai ales în contextul în care Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE în 2022. Integrarea europeană presupune nu doar alinierea legislativă, ci și o conectivitate fizică și economică eficientă cu statele membre. Obstacolele de la frontieră contravin spiritului de liberă circulație și de cooperare regională, principii fundamentale ale Uniunii Europene. Soluționarea acestei probleme ar demonstra un angajament real al României față de parteneriatul strategic cu Republica Moldova și față de sprijinirea parcursului său european.
Pe de altă parte, autoritățile române, prin Ministerul Afacerilor Interne și Poliția de Frontieră, au declarat în repetate rânduri că depun eforturi pentru a îmbunătăți situația, inclusiv prin alocarea de personal suplimentar în perioadele aglomerate și prin modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei. Cu toate acestea, pare că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a rezolva problema în mod sustenabil, ceea ce indică necesitatea unei abordări mai complexe și integrate, posibil la nivel guvernamental și chiar european. Unii experți în infrastructură, citați de HotNews în 2024, sugerează că problema ar putea fi legată și de subdimensionarea unor puncte de frontieră sau de lipsa investițiilor în tehnologii moderne de scanare și verificare, care ar putea accelera procesul fără a compromite securitatea.
De ce contează
Problema cozilor de la granița dintre România și Republica Moldova este esențială nu doar pentru relațiile bilaterale, ci și pentru cetățenii și economia ambelor țări. Timpii mari de așteptare afectează direct transportatorii, turismul și schimburile comerciale, generând pierderi economice semnificative. Pentru Republica Moldova, fluidizarea traficului este vitală pentru integrarea sa europeană și pentru accesul la piața unică a UE. Rezolvarea acestei probleme ar demonstra angajamentul României față de sprijinirea vecinului său și ar facilita o mai bună conectivitate regională, consolidând parteneriatul strategic și contribuind la stabilitatea și prosperitatea ambelor state.
Concluzie Declarațiile președintei Maia Sandu subliniază o provocare persistentă care necesită o soluție rapidă și sustenabilă din partea României. Deși voința politică la nivel înalt pare să existe, implementarea măsurilor concrete și eficiente rămâne o problemă. Viitorul relațiilor bilaterale și al proiectelor comune, precum Autostrada Unirii, depinde în mare măsură de capacitatea Bucureștiului de a răspunde acestor solicitări. Este de așteptat ca discuțiile să continue, iar presiunea diplomatică a Chișinăului să crească, având în vedere importanța strategică a fluidizării traficului pentru parcursul european al Republicii Moldova.
O abordare coordonată și investiții semnificative în infrastructura de frontieră ar putea fi cheia pentru depășirea acestui obstacol și pentru consolidarea legăturilor dintre cele două țări surori.