Egalizarea vârstei de pensionare continuă treptat
Începând cu luna iulie 2026, femeile din România vor putea solicita pensia pentru limită de vârstă la 62 de ani și 7 luni, o creștere de o lună față de prima jumătate a anului. Această modificare, prevăzută în calendarul de eșalonare din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, face parte dintr-un proces amplu de egalizare treptată a vârstei standard de pensionare între femei și bărbați, care va culmina la 65 de ani pentru ambele sexe. „Legea stabilește o vârstă standard de pensionare de 65 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, însă pentru femei, atingerea acestei vârste se realizează etapizat, prin creșterea graduală”, conform reprezentanților Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).
Anexa nr. 5 a Legii nr. 360/2023 este documentul de referință esențial, detaliind pentru fiecare generație vârsta exactă de pensionare, luna în care poate fi solicitată pensia și stagiul de cotizare necesar. Acest calendar complex nu indică doar vârsta standard, ci și luna și anul exact în care se poate cere dreptul la pensie pentru limită de vârstă, în funcție de data nașterii. Astfel, chiar și două persoane născute în același an pot avea date de pensionare diferite, în funcție de luna nașterii.
De exemplu, o femeie născută în iulie 1963 poate solicita pensia în ianuarie 2026, la vârsta de 62 de ani și 6 luni, în timp ce o femeie născută în decembrie 1963 se va putea pensiona în iulie 2026, la 62 de ani și 7 luni. Această diferență, de o lună, este o consecință directă a calendarului de eșalonare prevăzut de lege. Pentru bărbați, vârsta standard de pensionare rămâne fixată la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale din 2023.
Procesul de egalizare a vârstei de pensionare este o măsură structurală adoptată de România, parțial sub presiunea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2021. Obiectivul este de a armoniza sistemul de pensii românesc cu normele europene, unde vârsta de pensionare tinde spre 65-67 de ani pentru ambele sexe. Potrivit Eurostat, în 2023, vârsta medie de pensionare în UE era de aproximativ 64 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, subliniind decalajul pe care România încearcă să-l recupereze.
Legea nr. 360/2023 reglementează întregul sistem public de pensii și stabilește condițiile de acordare a principalelor categorii de prestații, incluzând pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Actul normativ stipulează că o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie dintre cele acordate în sistemul public. De asemenea, pensia anticipată poate fi solicitată cu cel mult cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu condiția îndeplinirii stagiului complet de cotizare contributiv.
Această reformă a sistemului de pensii este criticată de unele sindicate, cum ar fi Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăția, care susțin că măsura afectează în special femeile cu stagii de cotizare incomplete, forțându-le să muncească mai mult sau să accepte pensii reduse. Pe de altă parte, economiștii, precum profesorul universitar Mircea Coșea, subliniază necesitatea acestor ajustări pentru sustenabilitatea pe termen lung a fondului de pensii, având în vedere creșterea speranței de viață și scăderea ratei natalității, care pun presiune pe sistem. În 2024, rata de dependență demografică a României, conform Institutului Național de Statistică (INS), era de 32,5%, indicând că pentru fiecare 100 de persoane active existau 32,5 persoane vârstnice.
De ce contează
Aceste modificări legislative au un impact direct asupra planificării financiare și personale a milioane de femei din România. Creșterea treptată a vârstei de pensionare înseamnă că multe dintre ele vor trebui să rămână pe piața muncii mai mult timp decât anticipaseră. Aceasta poate genera provocări, mai ales pentru cele cu profesii solicitante fizic sau pentru cele care se confruntă cu dificultăți în a-și găsi un loc de muncă la o vârstă mai înaintată. Pe termen lung, reforma vizează sustenabilitatea sistemului de pensii, dar necesită o adaptare semnificativă din partea populației active.
În concluzie, calendarul de eșalonare pentru creșterea vârstei de pensionare a femeilor va continua să se aplice gradual, cu noi ajustări anuale până la atingerea vârstei de 65 de ani pentru ambele sexe. Se anticipează că pe parcursul anilor următori vor apărea noi clarificări și, posibil, amendamente, în funcție de evoluția demografică și economică a României. De asemenea, este de așteptat ca dezbaterile publice privind impactul acestei reforme să continue, în special în contextul necesității de a asigura un echilibru între sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii și bunăstarea socială a cetățenilor. Monitorizarea atentă a Anexei nr.
5 și a modificărilor legislative ulterioare rămâne crucială pentru toți asigurații.