Relațiile bilaterale și parcursul european, în joc
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a exprimat îngrijorări semnificative cu privire la impactul unei eventuale guvernări a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în România, asupra relației bilaterale dintre cele două state și, implicit, asupra parcursului european al Republicii Moldova. Într-un interviu acordat Pro TV Chișinău, în contextul discuțiilor despre criza politică de la București, Sandu a declarat fără echivoc că „o venire a AUR la putere, cu siguranță” ar schimba relația cu Republica Moldova, potrivit MEDIAFAX și Digi24. Această declarație subliniază o tensiune existentă între actuala conducere de la Chișinău și formațiunea politică românească, în ciuda poziției oficiale unioniste a AUR.
Președinta Sandu și-a fundamentat îngrijorările pe declarațiile publice ale reprezentanților AUR, pe care i-a auzit „de nenumărate ori spunând că Republica Moldova nu trebuie susținută”. Această retorică, a explicat șefa statului, ar diminua considerabil sprijinul României pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Mai mult, Maia Sandu a sugerat că o guvernare AUR nu ar avea autoritatea necesară în Uniunea Europeană pentru a susține Chișinăul, chiar dacă ar dori să o facă. Această perspectivă adaugă o nouă dimensiune, evidențiind nu doar o potențială lipsă de voință, ci și o posibilă slăbire a influenței diplomatice a României la nivel european, ceea ce ar afecta indirect interesele Republicii Moldova.
Pe lângă impactul pe termen lung asupra integrării europene, Maia Sandu a abordat și subiectul instabilității politice din România și modul în care aceasta ar putea afecta proiectele comune aflate în desfășurare. Deși și-a exprimat speranța că lucrurile nu se vor schimba fundamental, a admis că „anumite lucruri nu se vor întâmpla suficient de repede”. Un exemplu concret menționat a fost Autostrada Unirii, un proiect vital pentru conectarea infrastructurii Republicii Moldova cu cea a României. Președinta Sandu a subliniat importanța menținerii finanțării europene prin programul SAFE, exprimându-și speranța că fondurile vor fi „în siguranță, vor fi debursate și implementate la timp”. Acest proiect, esențial pentru dezvoltarea economică și conectivitatea regională, ar putea suferi întârzieri sau chiar blocaje într-un context de instabilitate politică prelungită.
Contextul relației dintre AUR și Chișinău este complex. Oficial, AUR se declară un partid unionist, susținând public reunirea României cu Republica Moldova. Cu toate acestea, relația formațiunii cu actuala conducere de la Chișinău este tensionată. Liderul AUR, George Simion, are interdicție de intrare în Republica Moldova până în 2028, o măsură care reflectă disensiunile profunde. Reprezentanți ai AUR au criticat-o frecvent pe Maia Sandu, acuzând autoritățile de la Chișinău că nu susțin suficient ideea unirii, deși sondajele de opinie din Republica Moldova arată un sprijin fluctuant, dar în creștere, pentru unire, situându-se în jurul valorii de 30-40% în 2024, conform Barometrului de Opinie Publică realizat de IMAS.
Partidul condus de George Simion a dezvoltat o colaborare strânsă cu Partidul „Democrația Acasă” din Republica Moldova, condus de Vasile Costiuc. Această alianță a devenit publică printr-un protocol de colaborare semnat la București, după alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025. La aceste alegeri, „Democrația Acasă” a reprezentat o surpriză, obținând 5,62% din voturi și șase mandate în Parlament, conform rezultatelor aprobate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Totuși, intrarea partidului în legislativ a fost marcată de controverse electorale. CEC de la Chișinău a sancționat formațiunea pentru nereguli legate de campania electorală, inclusiv neraportarea cheltuielilor pentru publicitate online și promovarea masivă pe platforma TikTok. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a menținut sancțiunea, privând partidul de finanțare de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni. Aceste aspecte subliniază o dinamică complexă a influenței politice transfrontaliere și a standardelor de integritate electorală.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene care au minorități românești sau legături istorice puternice, România a fost un avocat consecvent al integrării europene a Republicii Moldova. De exemplu, Polonia a susținut constant aderarea Ucrainei, iar țările baltice pe cea a Georgiei, bazându-se pe interese strategice și istorice comune. O schimbare de abordare a României, așa cum anticipează Maia Sandu, ar putea izola Republica Moldova într-un moment crucial al parcursului său european, mai ales că în 2023, Republica Moldova a îndeplinit 90% din condiționalitățile impuse de UE pentru deschiderea negocierilor de aderare, conform unui raport al Comisiei Europene. Aceasta ar putea eroda încrederea partenerilor europeni în stabilitatea regională și în angajamentul României față de principiile europene de solidaritate și extindere.
De ce contează
Declarațiile Maiei Sandu subliniază importanța României ca partener strategic și avocat al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. O eventuală guvernare AUR, cu o retorică critică la adresa sprijinului pentru Chișinău, ar putea încetini semnificativ sau chiar bloca proiecte esențiale și ar afecta poziția Republicii Moldova pe agenda europeană. Aceasta ar avea implicații directe asupra securității, stabilității economice și aspirațiilor pro-europene ale cetățenilor de peste Prut, transformând o relație istorică de sprijin într-una de incertitudine. Pentru România, o astfel de schimbare ar putea diminua influența regională și credibilitatea ca actor stabil în Uniunea Europeană.
Pe termen scurt, instabilitatea politică din România ar putea genera întârzieri în implementarea proiectelor bilaterale, cum ar fi Autostrada Unirii, crucială pentru dezvoltarea economică. Pe termen lung, o guvernare AUR ar putea reorienta prioritățile politicii externe românești, afectând nu doar sprijinul direct pentru Republica Moldova, ci și capacitatea României de a pleda eficient cauza Chișinăului la Bruxelles. Rămâne de văzut cum va evolua peisajul politic românesc și dacă aceste temeri se vor concretiza.
Întrebarea centrală este dacă o eventuală guvernare naționalistă în România ar putea echilibra retorica unionistă cu un sprijin pragmatic și eficient pentru parcursul european al Republicii Moldova, sau dacă viziunile divergente vor prevala, ducând la o distanțare strategică între cele două state surori.