Inițiativă controversată a stârnit reacții puternice la Chișinău
Un proiect legislativ inițiat de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, ce vizează unirea României cu Republica Moldova, a fost adoptat tacit miercuri, 24 iunie 2026, de Camera Deputaților, în urma depășirii termenului de 45 de zile alocat dezbaterii și votului final. Anunțul a fost făcut în plen de președintele de ședință, Natalia Intotero (PSD), care a confirmat că „propunerea legislativă se consideră adoptată” conform articolului 75, alineatul (2), teza a III-a din Constituție. Proiectul, înregistrat cu numărul PL-x 305 din 2026, va fi transmis Senatului, care este forul decizional în acest caz.
Această inițiativă a stârnit un val de controverse, în special prin formularea sa. Criticii, inclusiv academicianul Ioan-Aurel Pop, fost președinte al Academiei Române, și mai multe surse media, subliniază că proiectul, așa cum este redactat, prevede „unirea României cu Republica Moldova”, ceea ce ar implica, din punct de vedere juridic, înglobarea României în statul vecin, și nu invers, așa cum s-a întâmplat istoric în 1918. Atunci, Sfatul Țării de la Chișinău a adoptat o declarație prin care „Republica Democratică Moldovenească… se unește cu mama sa România”. Această exprimare inversă a fost calificată drept neconstituțională și capabilă să ducă la „dispariția statului român” în forma sa actuală. Proiectul abilitează Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat, negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea unirii cu Republica Moldova” și prevede notificarea organismelor internaționale precum SUA, NATO, ONU și UE după publicarea legii în Monitorul Oficial.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacționat vehement la această inițiativă, calificând-o drept un demers al unui „agent al Moscovei” menit să „discrediteze ideea unirii”. Într-un interviu pentru Pro TV Chișinău, ea a subliniat că o eventuală unire se poate realiza doar cu „votul majorității cetățenilor” prin referendum și a comparat inițiativa cu o cerere absurdă ca „Franța să devină parte a Republicii Moldova”. Sandu a insistat că prioritatea Chișinăului rămâne integrarea europeană și a avertizat asupra propagandei ruse care încearcă să influențeze opinia publică, oferind ca exemplu referendumul privind integrarea europeană, câștigat la limită. Ea a subliniat că apropierea dintre cele două state se realizează prin proiecte concrete de integrare energetică, cooperare economică și infrastructură, nu prin declarații. Această poziție contrastează cu sondajele de opinie care arată că 72% dintre cetățenii României susțin unirea, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de 41% conform unui sondaj iData din 2026.
Proiectul S.O.S. România a fost depus la Camera Deputaților pe 14 aprilie 2026 și a primit avize negative din partea Guvernului României, precum și a Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Faptul că a fost adoptat tacit, fără dezbateri în plen, adaugă la controversa sa. Partidul S.O.S. România, fondat de europarlamentarul Diana Șoșoacă, este descris de Agerpres ca fiind un partid „extremist și revizionist”, iar lidera sa este cunoscută pentru viziunile sale pro-Rusia și este urmărită penal pentru propagandă legionară. Această asociere cu un partid controversat și cu o agendă pro-rusă ridică semne de întrebare privind intențiile reale din spatele proiectului, alimentând suspiciunile Maiei Sandu.
Nu este prima dată când Parlamentul României adoptă tacit inițiative legislative controversate. În 2020, un proiect similar privind autonomia Ținutului Secuiesc, inițiat de parlamentari UDMR, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, doar pentru a fi ulterior respins în Senat. Acest precedent sugerează că adoptarea tacită nu garantează succesul legislativ, mai ales pentru proiecte cu implicații constituționale și geopolitice majore. Fostul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a interpretat inițiativa ca o tentativă de „anexare teritorială” și a criticat ceea ce el a numit „politica imperialistă” a Bucureștiului, acuzând autoritățile de la Chișinău de „tăcere sau aprobare tacită” a „expansionismului teritorial românesc”.
În ciuda retoricii politice și a controverselor, idealul unirii rămâne un subiect sensibil și complex. Pe 27 martie 2018, la centenarul unirii Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să sprijine un demers de reunificare dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru. Maia Sandu însăși a menționat, în mai 2026, la Strasbourg, că Chișinăul ar putea analiza reunificarea ca o rută alternativă de aderare la UE, în cazul stagnării procesului. Aceasta indică o deschidere teoretică, dar cu condiții clare legate de voința populară și contextul geopolitic, distanțându-se ferm de demersurile unilaterale sau controversate.
De ce contează
Acest proiect legislativ contează profund pentru stabilitatea regională și relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova. Adoptarea sa tacită în Camera Deputaților, deși probabil simbolică, a generat tensiuni diplomatice și a oferit muniție propagandei ruse, care utilizează constant astfel de inițiative pentru a justifica revizionismul Federației Ruse. Mai mult, formularea defectuoasă a proiectului, care sugerează „unirea României cu Republica Moldova”, ar putea crea un precedent periculos și ar putea fi interpretată ca o tentativă de anexare, subminând eforturile legitime de apropiere și integrare europeană ale Chișinăului. Reacția fermă a președintei Maia Sandu subliniază importanța respectării suveranității și a voinței cetățenilor, avertizând asupra riscurilor de destabilizare generate de acțiuni populiste.
Ce urmează acum este votul în Senat, forul decizional, unde proiectul are șanse mari de a fi respins, având în vedere avizele negative primite și natura sa controversată. Precedentul proiectului UDMR privind autonomia Ținutului Secuiesc, respins de Senat după o adoptare tacită similară în Cameră, oferă o perspectivă asupra deznodământului probabil. Cu toate acestea, discuția publică și politică pe tema unirii va continua, influențată de contextul geopolitic actual și de eforturile Republicii Moldova de a se integra în Uniunea Europeană.
Dialogul constructiv și proiectele comune concrete, așa cum a subliniat Maia Sandu, rămân calea cea mai pragmatică pentru o apropiere reală și benefică între cele două state, în detrimentul inițiativelor declarative și potențial destabilizatoare.