Reacție ironic-diplomatică la un proiect legislativ controversat
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, a adresat o remarcă ironic-diplomatică Occidentului, sugerând că termenul de „anexare” ar trebui aplicat mai degrabă în contextul intenţiilor României faţă de Republica Moldova, decât în cel al Crimeei sau al regiunilor ucrainene ocupate de Rusia. Declarația sa, citată de agenția TASS, vine ca răspuns la adoptarea tacită în Camera Deputaților de la București a unui proiect legislativ propus de partidul Dianei Șoșoacă, ce vizează unirea României cu Republica Moldova, informează News.ro.
Zaharova a acuzat că la București „se pun la cale de mult timp planuri legate de anexarea Moldovei”, deși a recunoscut că „nici măcar în cadrul structurilor de putere române nu există un consens deplin în această privință”. Ea a subliniat diferența esențială dintre unire și anexare: „Unirea presupune o dorință reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Iată ce înseamnă unificarea. Dar când este vorba de anexare, așa trebuie să o numim.” Această poziție contrastează puternic cu narativa rusă privind „reunificarea” Crimeei în 2014 și a teritoriilor ucrainene în 2022, despre care Zaharova afirmă că s-au bazat „exclusiv pe baza voinței cetățenilor, exprimată în conformitate cu legislația și sub monitorizare internațională”, o afirmație contestată vehement de comunitatea internațională.
Potrivit Digi24, TASS a interpretat declarațiile Zaharovei ca o invitație la o aplicare consecventă a terminologiei occidentale. „Dacă vorbim la figurat, fără îndoială, în conștiința colectivă, exact așa arată anexarea. Și întrucât acest cuvânt, «anexare», răsună constant în presa occidentală, la Bruxelles, în Parlamentul European, fără un fundament juridic corespunzător în ceea ce privește țara noastră... dacă folosesc acest termen, «anexare», în acest mod, poate că îl vor aplica la fel și în cazul acestei situații care are cu siguranță toate argumentele pentru o astfel de calificare”, a argumentat diplomata rusă.
Zaharova a criticat deschis ignorarea, în opinia sa, a voinței locuitorilor Moldovei. „Ar fi fost bine, pentru început, să-i întrebe dacă doresc măcar această așa-zisă reunificare, care, de fapt, nu este altceva decât o înghițire.” Ea a evocat „amintirile despre perioada grea a ocupației române a Basarabiei, din 1918 până în 1940”, o perspectivă istorică promovată adesea de propaganda rusă. De asemenea, a adăugat că un astfel de pas „nu va contribui prea mult la ieșirea din impas în problema Transnistriei”, regiune separatistă unde Moscova menține ilegal aproximativ 1.200 de soldați, în ciuda angajamentelor internaționale asumate la Istanbul în 1999.
Contextul politic al acestor declarații este complex. Agenția TASS, citând ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a susținut că majoritatea moldovenilor nu susțin unirea cu România. Această afirmație contravine parțial sondajelor de opinie recente din Republica Moldova, care indică o creștere a sprijinului pentru unire, deși nu o majoritate absolută. De exemplu, un sondaj IMAS din ianuarie 2023 arăta că 42% dintre moldoveni ar vota pentru unire, în timp ce 49% ar vota împotrivă. Cu toate acestea, sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană rămâne mult mai ridicat, depășind 60% conform Barometrului de Opinie Publică din Republica Moldova din 2024.
Proiectul legislativ inițiat de partidul Dianei Șoșoacă, un politician cunoscut pentru pozițiile sale proruse și recenta sa vizită la Sankt Petersburg unde i-a transmis admirația lui Vladimir Putin, a fost depus în Parlamentul de la București pe 14 aprilie 2026. Acesta a primit avize negative din partea Guvernului României, a Comisiei juridice și a Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților. Cu toate acestea, în lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițială. Acest mecanism legislativ, prevăzut de Constituția României, permite adoptarea automată a proiectelor de lege care nu sunt dezbătute și votate în termenul legal. Proiectul prevede ca Parlamentul României să decidă unirea cu Republica Moldova și abilitează Guvernul să înceapă imediat negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii”.
Reacțiile la Chișinău au fost împărțite. Politicieni proruși, precum fostul președinte Igor Dodon sau primarul Chișinăului, Ion Ceban, și-au exprimat indignarea. Pe de altă parte, partidul de guvernământ PAS și politicienii proeuropeni au evitat un comentariu direct asupra proiectului Șoșoacă. Totuși, președinta Maia Sandu a menționat recent unirea cu România ca o soluție alternativă de aderare la UE, în cazul tergiversării negocierilor de aderare. Ea a subliniat, însă, că un astfel de demers nu este agreat în prezent de o majoritate a populației și nu s-ar putea realiza fără a respecta voința populară, poziție similară cu cea exprimată de președintele României, Klaus Iohannis, care a declarat în repetate rânduri că unirea este o decizie care aparține poporului Republicii Moldova.
De ce contează
Declarațiile Mariei Zaharova și contextul lor legislativ subliniază tensiunile geopolitice regionale și modul în care Rusia încearcă să instrumentalizeze orice discuție despre unirea României cu Republica Moldova. Aceasta servește drept un prilej pentru Moscova de a-și promova propria narativă despre „anexările” sale și de a critica aspirațiile pro-europene ale Chișinăului. Pentru România, adoptarea tacită a unui astfel de proiect, chiar și fără susținere reală, poate crea percepții eronate la nivel internațional și complica eforturile diplomatice, în special în contextul susținerii integrării europene a Republicii Moldova. Este un semnal că narațiunile centrifuge pot fi exploatate pentru a destabiliza și mai mult regiunea.
Concluzie Situația actuală relevă complexitatea relațiilor dintre România, Republica Moldova și Rusia, pe fondul războiului din Ucraina și al presiunilor geopolitice. Proiectul legislativ adoptat tacit în Camera Deputaților, deși fără șanse reale de a deveni lege în forma actuală, a oferit Rusiei o platformă pentru a-și reitera criticile și a distorsiona conceptul de autodeterminare. Viitorul Republicii Moldova, fie că este vorba de integrarea europeană sau de o eventuală unire cu România, depinde în mare măsură de voința cetățenilor săi și de stabilitatea regională. Este esențial ca dialogul dintre București și Chișinău să continue pe baze solide, respectând principiile democratice și aspirațiile europene ale Moldovei, în ciuda tentativelor externe de ingerință și dezinformare.
Senatul României va trebui să gestioneze cu atenție acest proiect controversat, având în vedere implicațiile diplomatice și strategice majore.