Peste 10.000 de urși; legea contestată la CCR
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a solicitat Uniunii Europene flexibilizarea măsurilor privind statutul de specie strict protejată a ursului brun, argumentând că situația României, cu o populație estimată la peste 10.000 de exemplare, diferă semnificativ de cea a altor state membre precum Italia sau Spania. Declarația a fost făcută luni, 22 iunie 2026, la Luxemburg, în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), unde România și Slovacia au prezentat o poziție comună Comisiei Europene.
Potrivit lui Tanczos Barna, care și-a exprimat poziția și pe pagina sa de Facebook, apărarea intereselor fermierilor români este o prioritate, indiferent de contextul politic intern. El a subliniat că atacurile urșilor nu pun în pericol doar culturile agricole și animalele, ci și viețile oamenilor. Ministrul a insistat asupra necesității continuării discuțiilor cu comisarul european pentru mediu pentru a găsi soluții adaptate realității din România.
Contextul acestei solicitări este marcat de o creștere a numărului de incidente cu urși în localitățile din România. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, instituția responsabilă de managementul faunei sălbatice, a modificat legislația în ultimii ani pentru a permite intervenția mai rapidă asupra urșilor habituați, care și-au pierdut teama de om. Autoritățile locale și gestionarii fondurilor cinegetice au primit competențe sporite pentru relocarea sau extragerea exemplarelor considerate periculoase.
Un moment cheie în intensificarea dezbaterii a fost cazul tragic al tinerei ucise de un urs pe un traseu din Munții Bucegi, eveniment care a impulsionat Parlamentul să adopte în 2024 modificări legislative. Acestea au extins posibilitățile de intervenție și au majorat semnificativ cotele de prevenție și intervenție pentru ursul brun. În 2026, Parlamentul a aprobat o cotă de extragere de 859 de urși pentru prevenție și 110 pentru intervenție, totalizând 969 de exemplare. Cu toate acestea, legea a fost contestată la Curtea Constituțională de președintele Nicușor Dan, care susține că stabilirea unor cote fixe de recoltare ar putea contraveni legislației europene privind protecția speciilor și Directivei Habitate.
Disputa privind managementul populației de urs brun este complexă, implicând autorități, organizații de mediu și comunități locale. Pe de o parte, comunitățile rurale și fermierii acuză pagube materiale și pericole la adresa vieții, solicitând măsuri mai ferme. Pe de altă parte, organizațiile de mediu avertizează asupra riscurilor unei gestionări inadecvate care ar putea afecta biodiversitatea și statutul de conservare al speciei la nivel european. Un studiu din 2023 al Ministerului Mediului indica o creștere cu aproximativ 30% a populației de urs brun în ultimul deceniu, depășind capacitatea de suport a habitatelor în anumite zone.
Pe lângă problema urșilor, ministrul Tanczos Barna a abordat la AGRIFISH și criza exporturilor de ovine, afectate de restricțiile impuse din cauza pestei micilor rumegătoare. El a menționat că interdicția de export, atât în UE, cât și către state terțe, pune în pericol sectorul zootehnic. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, s-a întâlnit la Bruxelles cu reprezentanții Direcției de Sănătate din cadrul Comisiei Europene pentru a analiza situația și a prezenta alternative. Tanczos Barna și-a exprimat speranța că, începând din această săptămână, vor avea loc întâlniri la nivel de experți ai Comisiei la care să participe și România, pentru a găsi soluții de ieșire din criză. Ministrul a indicat că situația este cauzată, parțial, de autorități și, parțial, de mișcările necontrolate de animale din țară.
Această abordare duală a României la nivel european subliniază presiunile cu care se confruntă sectorul agricol și mediul rural, de la gestionarea faunei sălbatice la provocările legate de sănătatea animalelor și accesul pe piețele internaționale. Poziția comună cu Slovacia, o altă țară cu o populație semnificativă de urși bruni, arată o tendință de coagulare a statelor membre cu probleme similare, în vederea obținerii unei abordări mai pragmatice din partea Comisiei Europene.
De ce contează
Flexibilizarea statutului de protecție a ursului brun este crucială pentru România, unde conflictele om-urs au escaladat, generând pagube materiale considerabile și, cel mai grav, pierderi de vieți omenești. O gestionare adaptată ar permite autorităților să intervină mai eficient, reducând riscurile pentru comunități, fără a compromite eforturile de conservare la nivel european. Deciziile luate la nivel UE vor influența direct siguranța cetățenilor și viabilitatea activităților agricole din zonele rurale montane, oferind României instrumentele necesare pentru a echilibra protecția speciei cu siguranța publică și interesele economice locale. De asemenea, rezolvarea crizei exporturilor de ovine este vitală pentru mii de fermieri români.
În perioada următoare, se așteaptă continuarea dialogului între autoritățile române și Comisia Europeană, atât pe tema ursului brun, cât și pe cea a exporturilor de ovine. Negocierile privind statutul ursului brun vor fi influențate de sesizarea la Curtea Constituțională a legii de extragere, ceea ce ar putea întârzia aplicarea măsurilor interne. Este esențial ca România să prezinte date concrete și studii de impact pentru a-și susține cererea de flexibilizare, demonstrând că o abordare diferențiată este necesară pentru a asigura atât conservarea speciei, cât și siguranța și bunăstarea populației.
Rezultatul acestor discuții va stabili un precedent important pentru gestionarea speciilor protejate în contextul presiunilor antropice crescânde în întreaga Uniune Europeană.