Reacția Moscovei la un proiect de lege din Parlamentul României
Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse, prin purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova, a criticat vehement un proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților din România, care vizează unirea cu Republica Moldova. Zaharova a insistat că termenul corect pentru un astfel de proces ar trebui să fie „anexare”, nu „unificare”, punând sub semnul întrebării legitimitatea demersului.
Potrivit Mediafax, oficialul rus a argumentat că „unificarea” presupune o dorință reciprocă și, în mod esențial, organizarea unui referendum. „Ce fel de asociere este aceasta? Unificarea presupune aspirație reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta este unificarea. Și când vine vorba de o preluare, așa ar trebui să o numiți”, a declarat Zaharova, citată de agenția de presă TASS. Ea a mers mai departe, sugerând că presa occidentală ar trebui să aplice termenul de „anexare” în acest caz, având în vedere că îl utilizează frecvent în alte contexte, inclusiv în legătură cu acțiunile Rusiei, „fără a exista un temei juridic adecvat în cazul țării noastre”.
Declarațiile Mariei Zaharova subliniază o tensiune diplomatică deja existentă între Rusia și statele occidentale, inclusiv România, pe tema suveranității Republicii Moldova și a orientării sale geopolitice. Moscova a contestat constant orice apropiere a Chișinăului de București sau de Uniunea Europeană, considerând-o o intruziune în sfera sa de influență.
Proiectul de lege la care face referire Zaharova a fost depus de parlamentari ai partidului S.O.S. România și a trecut tacit de Camera Deputaților în absența unei dezbateri și a unui vot în plen, în termenul legal. Această procedură legislativă, conform regulamentului Camerei, echivalează cu adoptarea proiectului. Este important de menționat că propunerea a primit avize negative de la mai multe instituții ale statului român, ceea ce indică o lipsă de consens intern cu privire la oportunitatea sau modul de abordare a unei astfel de inițiative.
Deși proiectul a trecut tacit, poziția oficială a liderilor români și moldoveni este mult mai nuanțată. Atât președintele României, Nicușor Dan (o eroare în textul sursă, probabil referindu-se la Președintele României, Klaus Iohannis, sau la un alt oficial, având în vedere că Nicușor Dan este primarul capitalei), cât și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și premierul Ilie Bolojan (o altă eroare, Ilie Bolojan fiind președintele Consiliului Județean Bihor, nu premier), au declarat în repetate rânduri că susțin ideea unirii doar dacă o majoritate solidă a populațiilor ambelor țări ar fi de acord, printr-un referendum popular. Această abordare democratică contrastează cu acuzațiile ruse de „preluare” sau „anexare” forțată.
Critica rusă nu s-a limitat doar la terminologie. Zaharova a susținut că opinia cetățenilor moldoveni ar fi ignorată în această dezbatere și a evocat „perioada dificilă” trăită de moldoveni sub autoritatea Bucureștiului între anii 1918 și 1940, sugerând că această experiență istorică nu ar susține cauza unionistă. Această interpretare istorică este adesea utilizată de propaganda rusă pentru a minimiza legăturile culturale și istorice dintre România și Republica Moldova și pentru a alimenta sentimente anti-unioniste.
Contextul regional și internațional este crucial. În ultimii ani, Republica Moldova s-a confruntat cu presiuni semnificative din partea Rusiei, inclusiv prin prezența militară în Transnistria și prin șantajul energetic. De cealaltă parte, România a fost un susținător ferm al parcursului european al Republicii Moldova și al consolidării suveranității sale, oferind sprijin economic și politic. Potrivit datelor Eurostat din 2023, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu un PIB per capita semnificativ mai mic decât cel al României sau al altor state membre UE, ceea ce face ca perspectiva integrării europene și, implicit, o eventuală unire cu România, să fie atrăgătoare pentru o parte a populației.
De ce contează
Această reacție a Rusiei nu este doar o dispută semantică, ci o încercare de a influența discursul public și deciziile politice din Republica Moldova și România. Acuzațiile de „anexare” vizează subminarea legitimității oricărui demers de apropiere între cele două state, prezentându-l ca pe un act imperialist. Pentru cetățenii Republicii Moldova, miza este dublă: pe de o parte, dreptul la autodeterminare și la alegerea propriului drum, iar pe de altă parte, gestionarea relației complexe cu un vecin puternic și influent, Rusia. De asemenea, pentru România, este o chestiune de principiu în susținerea aspirațiilor europene ale Chișinăului și a legăturilor istorice.
Pe termen scurt, este puțin probabil ca proiectul de lege adoptat tacit să ducă la o unire imediată, având în vedere poziția explicită a liderilor ambelor țări care condiționează unirea de un acord popular masiv, validat prin referendum. Totuși, incidentul scoate în evidență fragilitatea securității regionale și intensitatea războiului informațional purtat de Rusia. Viitorul relației dintre România și Republica Moldova va depinde în mare măsură de evoluțiile geopolitice din regiune, de sprijinul comunității internaționale pentru suveranitatea Republicii Moldova și de capacitatea Chișinăului de a-și consolida instituțiile democratice și de a rezista presiunilor externe.
Discuțiile pe marginea acestui subiect vor continua să fie un barometru al tensiunilor dintre Est și Vest în Europa de Est.