Teheranul critică NATO după declarațiile lui Rutte
Teheranul a acuzat joi, 25 iunie 2026, NATO de „complicitate” la un „război de agresiune ilegal” împotriva Iranului, inițiat de Statele Unite și Israel. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, și vin ca răspuns la afirmațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, potrivit unei relatări AFP. Baghai a reacționat vehement la interviul acordat de Rutte la Fox News, unde acesta a detaliat rolul unor state europene în operațiunea militară. „Este vorba aici de o mărturisire clară și zdrobitoare a complicității active a NATO într-un război de agresiune ilegală purtat împotriva unui stat membru suveran al ONU”, a scris Baghai pe platforma X, subliniind gravitatea acuzațiilor.
Potrivit lui Rutte, 500 de avioane americane au decolat de pe baze din Italia pentru a sprijini operațiunea militară israelo-americană „Epic Fury”, lansată împotriva Iranului pe 28 februarie 2026. Mai mult, secretarul general al NATO a afirmat că aeroportul din București și-a redus numărul zborurilor comerciale pentru a facilita realimentarea avioanelor utilizate în această operațiune. Rutte a estimat că, pe parcursul conflictului, au fost efectuate între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane de pe bazele europene, indicând un sprijin logistic amplu din partea țărilor membre NATO. Această informație a stârnit o reacție puternică din partea Iranului, care consideră aceste acțiuni drept o susținere directă a unei agresiuni.
Esmail Baghai a menționat explicit Italia și România ca fiind țări care au participat la agresiunea împotriva Iranului. El a cerut acestor națiuni, precum și tuturor celorlalte țări europene care au sprijinit agresiunea americano-israeliană, să ofere explicații cetățenilor lor și comunității internaționale. „Aceste țări trebuie să explice propriilor cetățeni și întregii lumi de ce au ales să se facă complici la acest act flagrant de agresiune și la comiterea unor atrocități în masă împotriva populației iraniene”, a declarat Baghai, intensificând presiunea diplomatică asupra României și Italiei.
Reacția Italiei nu a întârziat să apară. Ministerul Apărării de la Roma a condamnat miercuri declarațiile lui Rutte, considerându-le un „mesaj complet înșelător”. Oficialii italieni au precizat că Roma a permis Statelor Unite să-și folosească bazele doar pentru zboruri tehnice și logistice, și nu pentru misiuni de luptă. Această distincție este crucială pentru Italia, care încearcă să-și delimiteze rolul și să evite implicarea directă într-un conflict militar ofensiv, conform normelor internaționale și Constituției sale. Pe de altă parte, România nu a emis încă o reacție oficială la acuzațiile Teheranului sau la declarațiile lui Rutte, lăsând loc speculațiilor privind poziția sa.
Contextul regional și internațional este tensionat, cu Iranul acuzând de mult timp SUA și Israel de ingerințe. Operațiunea „Epic Fury” a fost prezentată de surse americane ca un răspuns la atacurile iraniene asupra intereselor occidentale din Orientul Mijlociu, o narațiune pe care Teheranul o respinge categoric. Conform datelor din 2025 ale Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS), Iranul și-a consolidat capacitățile militare, în special în ceea ce privește rachetele balistice și dronele, ceea ce reprezintă o preocupare majoră pentru securitatea regională. În acest peisaj, orice facilitare logistică din partea membrilor NATO, chiar și necombatantă, este percepută de Iran ca o încălcare a suveranității și o amenințare directă.
De ce contează
Aceste acuzații subliniază complexitatea alianțelor internaționale și riscurile asociate cu facilitarea operațiunilor militare americane pe teritoriul european. Pentru România, implicarea aeroportului din București, chiar și într-un rol logistic, o expune unor critici diplomatice severe din partea Iranului și o plasează într-o poziție delicată. Situația poate afecta relațiile diplomatice și economice bilaterale, iar pentru cetățenii români, ridică întrebări despre neutralitatea țării și riscurile de securitate rezultate din implicarea în conflicte regionale îndepărtate. Transparența și clarificarea rolului României sunt esențiale pentru menținerea credibilității internaționale.
În absența unei reacții oficiale din partea Bucureștiului, rămâne de văzut cum va gestiona România aceste acuzații și dacă va urma exemplul Italiei de a clarifica natura sprijinului acordat. Această situație ar putea genera o dezbatere internă privind politica externă și de apărare a țării, mai ales în contextul apartenenței la NATO și al parteneriatului strategic cu SUA. Pe termen lung, incidentul ar putea influența percepția internațională asupra României și ar putea testa coeziunea internă a alianței NATO, în special în modul în care membrii săi își interpretează și își asumă responsabilitățile în conflictele globale.
Se așteaptă ca Ministerul Afacerilor Externe să vină cu un punct de vedere oficial în zilele următoare.