Reacții după proiectul de unire
Fostul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a acuzat autoritățile române de pregătirea „anexării teritoriale” a Republicii Moldova, după ce un proiect de lege privind unirea României cu Moldova a trecut tacit de Camera Deputaților pe 24 iunie 2026. „Este regretabil că politicienii din România au lansat o astfel de politică imperialistă, care riscă să certe ambele țări”, a scris Dodon pe Facebook, subliniind că această acțiune ar putea avea consecințe grave asupra relațiilor bilaterale.
Proiectul legislativ, inițiat de parlamentarii S.O.S. România, a fost depus în Parlament pe 14 aprilie 2026 și a primit avize negative din partea Guvernului și comisiilor juridice și pentru drepturile omului. Totuși, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, conform articolului 75 alineatul (2) din Constituție, care stipulează că, în absența unei dezbateri în termen de 45 de zile, propunerea este considerată adoptată. Acum, proiectul va fi trimis Senatului, forul decizional în acest caz.
Dodon a subliniat necesitatea unei reacții ferme din partea autorităților de la Chișinău, avertizând că guvernarea condusă de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar putea fi considerată trădătoare dacă nu apără suveranitatea Moldovei. „Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că Statalitatea, Independența și Suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate, înseamnă că această guvernare servește intereselor străine”, a afirmat Dodon.
În propunerea legislativă, Parlamentul României își exprimă atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care acceptă modificarea frontierelor pe căi pașnice. Propunerea prevede, de asemenea, că guvernul român poate începe negocieri urgente cu autoritățile de la Chișinău pentru finalizarea unirii cu Moldova. După adoptarea legii, autoritățile internaționale, inclusiv Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., N.A.T.O., O.N.U. și U.E., vor fi notificate pentru a implementa dispozițiile legii.
Reacția lui Dodon a fost sprijinită de mai mulți analiști care consideră că acest proiect ar putea destabiliza regiunea. Expertul politic de la Chișinău, Igor Munteanu, a declarat pentru Digi24 că „un astfel de demers ar putea provoca reacții adverse din partea populației din Moldova și ar putea duce la o polarizare și mai mare a societății”.
De asemenea, un alt expert, Oazu Nantoi, a menționat că „dacă România își continuă această direcție, va fi percepută ca un agresor în fața comunității internaționale, iar acest lucru ar putea avea repercusiuni asupra integrării europene a ambelor state”. În contrast, susținătorii unificării consideră că aceasta ar putea aduce beneficii economice și sociale semnificative pentru ambele țări.
Pe de altă parte, liderii români au evitat să comenteze direct acuzațiile lui Dodon, dar au subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și Moldova. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a reafirmat angajamentul României de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova, dar fără a face referire specifică la proiectul de unire. "Relațiile noastre trebuie să se bazeze pe respect reciproc și pe cooperare, nu pe tensiuni”, a declarat el.
Proiectul de unire a generat discuții aprinse în rândul politicienilor români, unde unii consideră că este un pas necesar pentru consolidarea legăturilor dintre cele două țări, în timp ce alții avertizează că o astfel de inițiativă ar putea destabiliza regiunea. De exemplu, senatorul Daniel Zamfir a declarat că „este momentul ca România să își asume un rol de lider în această parte a Europei, dar trebuie să facem acest lucru cu înțelepciune”.
Pe fondul acestor tensiuni, este important de menționat că, în ultimii ani, au existat numeroase inițiative de cooperare între România și Moldova, inclusiv proiecte comune în domeniul infrastructurii și al educației. Totuși, istoria complexă a relațiilor dintre cele două țări rămâne o barieră în calea unei uniri complete. În 2019, conform INSSE, 35% din cetățenii moldoveni erau favorabili unirii cu România, dar acest procent a fluctuat în funcție de evoluțiile politice interne și externe.
De ce contează
acest proiect? O posibilă unire ar schimba radical peisajul geopolitic din regiune, având implicații nu doar pentru România și Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană și Rusia. O astfel de decizie ar putea influența stabilitatea regională și ar putea redefini relațiile dintre statele ex-sovietice și Uniunea Europeană.
În concluzie, proiectul de unire va continua să fie un subiect de dezbatere aprins, atât în România, cât și în Moldova. Este de așteptat ca Senatul român să dezbată propunerea în săptămânile următoare, iar reacțiile din partea Chișinăului și a comunității internaționale vor influența direcția în care se va îndrepta această inițiativă.
Întrebarea rămâne: își va asuma România responsabilitatea de a conduce acest demers, în contextul provocărilor complexe din regiune?