Datoria publică a României: prognoze până în 2036

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Datoria publică a României ar putea ajunge la 90% din PIB până în 2036, conform prognozelor Comisiei Europene. Analiștii economici avertizează că acest prag ar putea fi atins mai devreme, în absența unor măsuri eficiente de control al deficitului bugetar, care rămâne ridicat. Situația economică a României necesită intervenții rapide pentru a stabiliza datoria publică.

EN

Brief

Romania's public debt could reach 90% of GDP by 2036, according to EU forecasts. Economists warn this threshold could be reached sooner without effective measures to control the budget deficit, which remains high. Romania's economic situation requires prompt interventions to stabilize public debt.

Datoria publică a României: prognoze până în 2036
Sursa foto: stirileprotv.ro

Avertismente economice și date oficiale

Datoria publică a României ar putea ajunge la 63,4% din PIB în 2027 și la 90% din PIB în 2036, conform raportului de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană pe 24 iunie 2026. Avertismentele economiștilor sugerează că acest termen ar putea fi devansat dacă țara nu reușește să controleze deficitul bugetar, care se estimează că va rămâne ridicat în următorii ani. "Dacă mergem în ritmul în care suntem în momentul de față cu un miliard de euro împrumut în fiecare săptămână, este posibil să ajungem poate chiar mai repede la 80-90% din PIB datorie publică", a declarat Adrian Negrescu, analist economic pentru News.ro.

Conform prognozelor Comisiei, datoria publică a României se va îmbunătăți de la 54,8% din PIB în 2024, la 59,3% în 2025, apoi la 61,6% în 2026, înainte de a continua să crească. Această tendință este alimentată de un deficit bugetar persistent, estimat la 6,2% din PIB pentru 2026, un obiectiv care, potrivit economistului Aurelian Dochia, este sub amenințare. "Este greu să reducem datoria publică atâta timp cât avem un deficit bugetar mare. Traiectoria aceasta este inevitabilă", a spus Dochia, subliniind dificultățile în realizarea planului de corecție a deficitului bugetar.

Negrescu a subliniat că majoritatea veniturilor din taxe și impozite se duc pe cheltuieli sociale, iar restul pe dobânzile datoriei publice, ceea ce înseamnă că statul este obligat să se împrumute tot mai mult. "România crește pe datorie în momentul acesta. Din taxele și impozitele pe care statul le adună, 90% se duc pe cheltuielile sociale", a adăugat el.

O altă problemă este creșterea dobânzilor, care au ajuns la 3% din PIB și continuă să crească, ceea ce afectează și mai mult capacitatea României de a se împrumuta la condiții favorabile. Dochia a menționat că, având în vedere contextul economic internațional, România va avea dificultăți în a obține împrumuturi la dobânzi mai mici, având în vedere și că alte țări mari, precum Statele Unite și Marea Britanie, ies pe piețele financiare pentru a se împrumuta.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a anunțat recent că deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB în primele patru luni ale anului 2026, față de 2,92% în aceeași perioadă a anului precedent. De asemenea, investițiile din fonduri europene au crescut cu peste 34%, reprezentând un sprijin major pentru economie. Deficitul bugetar estimat pentru 2026 este un semn încurajator, dar este insuficient pentru a schimba trendul datoriilor publice care cresc rapid.

În concluzie, analizele economice sugerează că România se află într-o situație delicată, unde datoria publică va continua să crească, iar măsurile pentru reducerea deficitului bugetar sunt esențiale. Specialiștii propun reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale și stimularea economiei pentru a genera locuri de muncă și venituri mai mari la buget. Fără aceste măsuri, atingerea țintei de 90% din PIB în 2036 devine din ce în ce mai probabilă.

De ce contează

? Această situație afectează nu doar economia României, ci și viitorul generațiilor următoare, deoarece datoria publică crescută va genera taxe mai mari și o povară fiscală mai mare asupra cetățenilor.

În perioada următoare, va fi esențial ca autoritățile să implementeze măsuri eficiente pentru a stabiliza economia și a reduce deficitul, altfel riscurile pentru sustenabilitatea datoriei publice vor continua să crească.

Rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile în fața acestor provocări și care vor fi efectele pe termen lung asupra economiei naționale.