Subiecte atipice, critici și calendarul admiterii la liceu
Evaluarea Națională 2026 la matematică a generat discuții aprinse în rândul profesorilor și elevilor, în special din cauza gradului de dificultate perceput al subiectelor. Mihail Iordache, un profesor de matematică din Câmpina, a descris examenul ca fiind „cu dedicație pentru elevii din București”, o declarație ce a stârnit dezbateri ample despre echitatea evaluării naționale.
Potrivit analizei sale publicate pe Facebook, profesorul Iordache a subliniat că dificultatea subiectelor a fost resimțită inclusiv din punct de vedere emoțional de către elevii de 14-15 ani. Acesta a declarat că „din punct de vedere psihologic pentru un copil de 14-15 ani a fost foarte greu. Copiii nu se așteptau niciodată la asemenea nivel.” Comparativ cu anii precedenți, Mihail Iordache consideră că a fost „cel mai greu examen din punctul meu de vedere”, o opinie parțial susținută și de alți profesori, dar care contrazice viziunea Ministerului Educației, care tinde să mențină un nivel de dificultate echilibrat.
Profesorul a remarcat că adevărata diferență s-a făcut la ultimele subiecte ale examenului, în special la subpunctele B ale problemelor 4, 5 și 6, unde „trebuia să ai imaginație puțin peste medie”. Un exemplu concret menționat a fost exercițiul 4B, pe care l-a calificat drept „total atipic”, estimând că „maxim 0,01% din elevii de clasa a VIII-a l-au făcut până la capăt.” Această observație este crucială, deoarece subliniază o schimbare în abordarea subiectelor, de la rezolvări repetitive la exerciții care solicită gândire critică și creativitate matematică.
În contrast cu Iordache, Gabriela Dăneț, profesoară de matematică la Colegiul Național I.L. Caragiale din București, a declarat pentru Libertatea că subiectele au avut un grad de dificultate mediu. Ea a explicat că „exercițiile au vizat, în general, noțiuni de bază, elementare, formule și definiții cunoscute de copii.” Cu toate acestea, a recunoscut că „dificultățile au apărut la câteva cerințe de geometrie și la problemele care au presupus argumentare și justificare”, confirmând parțial observația lui Iordache privind complexitatea subpunctelor B, care „fac diferența între notele foarte mari.” Dăneț anticipează că „un copil care s-a pregătit serios trebuia să sară de nota 7”, iar note de 10 vor exista, dar nu în număr foarte mare, „din cauza geometriei”.
Iordache, absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica București și fondator al unor centre de pregătire cu aproximativ 200 de elevi, a subliniat că, în ciuda dificultății, direcția examenului de matematică este una corectă din 2024. El speră ca până în 2030 examenul să devină și mai dificil, pentru a permite o departajare mai bună la vârf. Această perspectivă este susținută și de comentarii publice, precum cel al utilizatorului „mickey13” pe platforma Dreptatea, care a salutat dificultatea crescută, afirmând că „inflația de note de 10 este bolnăvicioasă și, CLAR, nu face bine nimănui!”
Argumentul central al profesorului Iordache privind „dedicația” pentru elevii din București se leagă de concurența acerbă din liceele de elită ale Capitalei. El a oferit exemplul Colegiului Național Sfântul Sava, unde un examen mai dificil la matematică poate contribui la o departajare mai corectă. Iordache a argumentat că, într-un sistem anterior, „un elev mediu lua 9,70 la matematică și 10,00 la română” și putea ocupa un loc în detrimentul unui elev „foarte bun la matematică, care lua 10 la mate și 9,50 la română”. Această inechitate percepută, în opinia sa, ar putea fi corectată printr-o pondere mai mare a matematicii (80%) la profilurile reale și a românei (80%) la cele umaniste, dacă ar fi ministru.
Calendarul Evaluării Naționale 2026, publicat de Edupedu.ro, prevede afișarea rezultatelor inițiale pe 1 iulie, până la ora 12:00, pe platforma Ministerului Educației și la centrele de examen, sub formă anonimă, cu coduri individuale. Contestațiile pot fi depuse pe 1 iulie, între orele 14:00 și 18:00, la centrele de examen, iar vizualizarea lucrărilor scanate se poate face până pe 3 iulie. Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi afișate pe 8 iulie 2026. Ierarhia județeană a absolvenților de clasa a VIII-a va fi publicată pe 9 iulie, marcând începutul etapei de completare a fișelor de opțiuni pentru liceu, programată între 13 și 20 iulie. Prima repartizare la licee va avea loc pe 22 iulie, urmată de depunerea dosarelor de înscriere între 23 și 28 iulie, iar o a doua repartizare este programată pentru 31 iulie.
De ce contează
Importanța acestor discuții depășește simpla evaluare a unui examen. Dificultatea și structura subiectelor la Evaluarea Națională influențează direct șansele elevilor de a accede la liceele dorite, modelând parcursul lor educațional și profesional. O departajare mai riguroasă la matematică, mai ales pentru profilurile reale, ar putea asigura că locurile în liceele de top sunt ocupate de elevii cu cele mai solide competențe în domeniu, contribuind la formarea unei elite academice mai bine pregătite. De asemenea, transparența procesului de contestare și calendarul clar oferă siguranță elevilor și părinților, reducând stresul aferent acestei etape cruciale.
Pe termen scurt, rezultatele Evaluării Naționale 2026 vor determina admiterea a mii de elevi în învățământul liceal. Rămâne de văzut dacă dificultatea crescută, în special la matematică, se va reflecta într-o scădere a mediilor generale și a numărului de note de 10, așa cum anticipează unii profesori. Pe termen lung, dezbaterile privind ponderea disciplinelor în media de admitere și tipologia subiectelor ar putea influența reforme curriculare și metodologice în sistemul de învățământ românesc.
Este esențial ca Ministerul Educației să continue să monitorizeze feedback-ul din teren și să ajusteze strategiile pentru a asigura un proces de evaluare echitabil și relevant pentru toți elevii, indiferent de mediul lor de proveniență.