Alocații copii și indemnizații, cele mai mari sume
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin intermediul agențiilor sale teritoriale, a finalizat în luna iunie transferul fondurilor necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii mai 2026. Suma totală virată depășește 2,9 miliarde de lei, conform datelor centralizate de instituție. Această alocare masivă subliniază angajamentul statului de a susține categoriile vulnerabile ale populației, de la copii la persoane cu dizabilități și cele aflate în situație de sărăcie energetică. "Plata drepturilor de asistență socială se realizează conform calendarului stabilit, fie prin cont bancar, fie prin mandat poștal, în funcție de opțiunea fiecărui beneficiar," au declarat reprezentanții ANPIS, potrivit comunicatelor de presă transmise.
Cea mai substanțială parte din aceste fonduri, peste 1,2 miliarde de lei, a fost direcționată către plata alocațiilor de stat pentru copii, o măsură esențială pentru susținerea familiilor. Această sumă a beneficiat un număr impresionant de 3.596.690 de copii la nivel național. Pe lângă alocațiile pentru copii, ANPIS a efectuat plăți semnificative și pentru alte categorii de beneficii sociale, inclusiv indemnizația pentru creșterea copilului (ICC), stimulentul de inserție, indemnizațiile acordate persoanelor cu dizabilități, venitul minim de incluziune (VMI) și tichetele de energie.
Pentru indemnizația de creștere a copilului, au fost alocate peste 578 de milioane de lei, sumă de care au beneficiat 147.765 de persoane. De asemenea, aproape 55 de milioane de lei au fost virați pentru 71.578 de beneficiari ai stimulentului de inserție, o măsură menită să încurajeze părinții să revină în activitatea profesională. Alocațiile de plasament au reprezentat o plată de peste 36,4 milioane de lei pentru 27.913 beneficiari, conform datelor ANPIS.
Sprijinul pentru persoanele cu dizabilități a fost, de asemenea, o componentă majoră a plăților. Aproximativ 190 de milioane de lei au fost achitați pentru 358.438 de beneficiari ai indemnizației lunare acordate persoanelor cu handicap grav, în timp ce aproape 139 de milioane de lei au fost destinate celor 396.469 de beneficiari cu handicap accentuat. Bugetele personale complementare pentru adulții cu handicap grav au totalizat peste 71 de milioane de lei, aproape 58 de milioane de lei pentru adulții cu handicap accentuat și 7,4 milioane de lei pentru persoanele cu handicap mediu. În plus, familiile sau reprezentanții legali ai copiilor cu handicap grav au primit peste 30 de milioane de lei, copiii cu handicap accentuat peste 4,4 milioane de lei, iar cei cu handicap mediu peste 3,3 milioane de lei, sume care, cumulat, depășesc 170 de milioane de lei pentru această categorie, așa cum au precizat sursele citate.
Venitul minim de incluziune (VMI), o măsură fundamentală pentru combaterea sărăciei, a beneficiat de o alocare de aproape 192 de milioane de lei pentru 258.872 de beneficiari. Un alt sprijin important a fost reprezentat de tichetele de energie, acordate în baza Ordonanței de Urgență nr. 35/2025, destinată sprijinirii consumatorilor casnici aflați în situație de sărăcie energetică. Aproape 36 de milioane de lei au fost plătite pentru 719.752 de beneficiari ai acestui tichet, o dovadă a eforturilor statului de a atenua impactul costurilor energetice ridicate asupra gospodăriilor vulnerabile.
Alte categorii de beneficii includ peste 3,2 milioane de lei pentru 3.583 de beneficiari ai indemnizației lunare de hrană pentru persoanele diagnosticate cu tuberculoză, 86 de milioane de lei pentru 33.416 beneficiari ai indemnizației acordate însoțitorilor persoanelor cu handicap vizual grav, precum și 14 milioane de lei pentru 13.778 de beneficiari ai alocației lunare de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA. Aceste plăți diverse demonstrează complexitatea sistemului de asistență socială din România și efortul de a acoperi o gamă largă de nevoi sociale.
Comparativ cu datele Eurostat din 2023, România încă se confruntă cu o rată semnificativă a riscului de sărăcie și excluziune socială, chiar dacă au existat progrese. În 2022, aproximativ 34% din populația României era expusă acestui risc, un procent superior mediei UE de 21,6%. Plățile ANPIS, deși substanțiale, sunt un instrument vital în contextul acestor provocări, încercând să reducă decalajele și să ofere un sprijin minim categoriilor defavorizate. Ordonanța de Urgență nr. 35/2025 privind tichetul de energie, de exemplu, este o măsură relativ nouă, implementată ca răspuns la criza energetică globală și la inflația crescută din ultimii ani, care a afectat în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mici.
De ce contează
Aceste plăți sunt cruciale pentru sute de mii de familii și persoane vulnerabile din România, asigurându-le un minim de trai decent și acces la servicii esențiale. Alocațiile pentru copii sprijină dezvoltarea acestora, indemnizațiile de dizabilitate permit o integrare socială mai bună, iar tichetele de energie ajută la menținerea căldurii în locuințe. Fără aceste fonduri, riscul de sărăcie extremă și excluziune socială ar crește dramatic, având consecințe negative pe termen lung asupra coeziunii sociale și sănătății publice. Ele reprezintă o plasă de siguranță esențială într-o societate marcată încă de inegalități economice.
În perioada următoare, ANPIS va continua să monitorizeze și să vireze beneficiile sociale conform calendarului stabilit, asigurându-se că fondurile ajung la beneficiari în timp util. Este de așteptat ca discuțiile privind ajustarea periodică a acestor beneficii, în contextul inflației și al costului vieții, să continue la nivel guvernamental și parlamentar. De asemenea, implementarea și eficacitatea Ordonanței de Urgență privind tichetul de energie vor fi probabil evaluate, pentru a determina dacă sunt necesare ajustări sau extinderi ale programului în fața provocărilor economice persistente.
Rămâne de văzut cum va evolua legislația în domeniul asistenței sociale pentru a răspunde nevoilor dinamice ale populației.