Evaluări critice înainte de discuțiile cu agențiile de rating
Scăderea deficitului bugetar al României la 1,75% din PIB după primele cinci luni ale anului 2026 reprezintă o „gură de oxigen” în perspectiva discuțiilor cruciale din iulie cu agențiile de rating Moody’s și Fitch, a declarat analistul economic Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook, joi, 25 iunie. Această performanță este considerată un argument esențial pentru securizarea ratingului de țară, într-un context politic marcat de instabilitate și de o percepție fragilă asupra situației economice.
Potrivit lui Negrescu, citat de Digi24 și HotNews, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reducerea deficitului reprezintă una dintre puținele vești pozitive. Această evoluție este confirmată și de creșterea investițiilor publice, care au urcat de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, conform datelor preliminare prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Totuși, analistul avertizează că nu trebuie să ne „îmbătăm cu apă rece”, deoarece 71% dintre aceste investiții au fost realizate cu bani europeni, subliniind dependența majoră a României de finanțările de la Bruxelles.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a reiterat miercuri, pe pagina sa de socializare, importanța menținerii ratingului de țară, avertizând că România a riscat să piardă miliarde de euro din finanțări și fonduri în vara anului trecut. El a subliniat că țara nu merită să ajungă în categoria „Junk” și că românii au nevoie stringentă de aceste fonduri europene. Nazare a adăugat că, pe lângă criza politică, România se confruntă cu o „notă de plată moștenită din ultimii ani”, nesiguranță socială și sanitară, precum și o „dezrădăcinare de țară și de valori”, care contribuie la o lipsă de încredere generalizată în societate.
Această lipsă de încredere, alimentată continuu în spațiul public, se traduce direct în costuri mai mari de finanțare, volatilitate și o capacitate redusă de planificare economică, conform ministrului. O societate slăbită și obosită transmite semnale de alarmă extern, afectând investițiile și respectul internațional. Nazare a menționat că problemele urgente ale României includ menținerea ratingului de țară, securizarea fondurilor din PNRR, operaționalizarea SAFE (Strategia de Acțiune pentru o Finanțare Eficientă), aderarea la OECD și un plan serios pentru aderarea la zona Euro. Destinația finală nu ar trebui să fie marginalizarea, ci stabilitatea și un loc asigurat în nucleul economic și strategic al Europei.
Adrian Negrescu a accentuat că datele privind execuția bugetară la cinci luni reprezintă doar o „fotografie de moment”. Menținerea trendului pozitiv și respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB depind de capacitatea politicienilor de a lua măsurile necesare în a doua parte a anului. El a criticat vehement politicienii care „anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație”, afirmând că aceștia „vând doar iluzii”. Această situație este critică, deoarece peste 90% din taxele și impozitele colectate de stat sunt direcționate către cheltuielile sociale (pensii, salarii), iar restul de aproximativ 10% acoperă dobânzile la împrumuturi. Din această cauză, statul este „condamnat să se împrumute masiv, cu echivalentul a un miliard de euro pe săptămână”, pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
Viitorul prim-ministru va avea o „misiune extrem de dificilă”, a subliniat Negrescu, având ca obiectiv principal creșterea încasărilor statului pentru a reduce presiunea financiară. Soluțiile propuse includ reducerea evaziunii fiscale și extinderea bazei de impozitare. În lipsa acestor măsuri, Comisia Europeană a estimat că România ar putea ajunge într-o situație financiară demnă de o țară falimentară în următorii ani. Datoria publică ar putea atinge 80-90% din PIB, făcând dificilă rambursarea. Deja, România are dificultăți în a plăti peste 10 miliarde de euro anual doar pentru dobânzile la creditele contractate.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află într-o poziție vulnerabilă. Spre exemplu, media datoriei publice în zona Euro era de aproximativ 90% din PIB în 2023, însă economiile mature beneficiază de o bază fiscală mai solidă și costuri de finanțare mai reduse. România, cu un deficit bugetar care a fluctuat semnificativ în ultimii ani (depășind 7% din PIB în 2020 și 2021), se confruntă cu o presiune constantă din partea instituțiilor europene de a consolida fiscal. Această presiune s-a intensificat în contextul post-pandemic și al războiului din Ucraina, care au impus cheltuieli suplimentare și au afectat creșterea economică.
Istoric vorbind, România a mai traversat perioade de ajustare fiscală dificilă. De exemplu, în anii de după criza financiară din 2008-2009, au fost impuse măsuri de austeritate severe, inclusiv tăieri de salarii și pensii, pentru a stabiliza finanțele publice și a evita un colaps economic. Lecțiile din acele perioade arată importanța unor măsuri coerente și a unei predictibilități economice, aspecte pe care Adrian Negrescu le consideră esențiale pentru viitor. Fără o ieșire din „paradigma traiului pe datorie”, cetățenii se vor confrunta cu taxe și impozite mai mari, investiții în scădere și mai puține locuri de muncă.
**De ce contează**
Menținerea ratingului de țară este vitală pentru România, deoarece influențează direct costul la care statul se poate împrumuta pe piețele internaționale. Un rating slab înseamnă dobânzi mai mari, ceea ce pune o presiune suplimentară pe buget și reduce resursele disponibile pentru investiții în sănătate, educație sau infrastructură. Dependența de fondurile europene, deși benefică, subliniază necesitatea consolidării capacității proprii de generare a veniturilor și de gestionare eficientă a cheltuielilor. În plus, instabilitatea politică și lipsa de încredere erodează potențialul de creștere economică pe termen lung, descurajând investitorii și afectând calitatea vieții cetățenilor.
În concluzie, deși scăderea deficitului bugetar la 1,75% din PIB este un semnal pozitiv, experții și oficialii avertizează că este doar un pas într-o direcție corectă, dar insuficient. Următoarele luni vor fi decisive, mai ales în contextul discuțiilor cu agențiile de rating și al obligației de a respecta ținta de deficit de 6,2% din PIB. Presiunea fiscală și necesitatea reformelor structurale rămân priorități majore. Viitorul guvern va trebui să abordeze cu seriozitate reducerea evaziunii fiscale, extinderea bazei de impozitare și o gestionare mai riguroasă a cheltuielilor publice pentru a evita o criză financiară profundă și pentru a asigura o predictibilitate economică pe termen lung.
Fără aceste măsuri, riscul ca România să se îndrepte spre o situație financiară precară, așa cum a avertizat Comisia Europeană, rămâne ridicat.