Avertisment sever al Comisiei Europene privind sustenabilitatea
Comisia Europeană a publicat miercuri, 24 iunie 2026, Raportul de convergență pentru 2026, care trasează un tablou îngrijorător pentru România, estimând o creștere dramatică a datoriei publice până la aproximativ 90% din PIB până în anul 2036. În prezent, datoria publică a țării este estimată la 61,6% din PIB în 2026, urmând să urce la 63,4% în 2027. Aceste cifre, citate de Agerpres, subliniază riscuri ridicate pentru sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Potrivit raportului, „Raportul datoriei publice la PIB a crescut de la 54,8% în 2024 la 59,3% în 2025 şi este estimat să ajungă la 61,6% în 2026 şi 63,4% în 2027, pe fondul unui deficit primar ridicat şi al creşterii plăţilor de dobânzi. Riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice apar ca fiind ridicate pe termen mediu, datoria fiind proiectată să crească rapid, până la aproximativ 90% din PIB în 2036”. Această proiecție sumbră este o consecință directă a deficitelor bugetare persistente și a costurilor tot mai mari ale împrumuturilor.
În lumina acestor evaluări, Comisia Europeană a reiterat că România nu îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro. Această decizie este fundamentată pe multiple incompatibilități legate nu doar de criteriile economice, ci și de aspecte precum independența băncii centrale sau integrarea acesteia în Eurosistem, un detaliu important semnalat în raport. Deficiențele structurale și instituționale, cum ar fi cele legate de Consiliul Fiscal și gestionarea investițiilor publice, contribuie, de asemenea, la această concluzie.
Unul dintre principalele obstacole este inflația. Rata medie a inflației în România, în cele 12 luni până în mai 2026, a fost de 8,4%, o valoare mult peste referința de 2,7% stabilită la nivel european. Chiar dacă se anticipează o scădere în a doua jumătate a anului 2026 și în 2027, inflația va rămâne semnificativ peste pragul de referință. Prognoza economică de primăvară 2026 a Comisiei estimează o rată medie anuală a inflației de 7,0% în 2026, urmată de o scădere la 3,7% în 2027, indicând o persistență a presiunilor inflaționiste.
Pe lângă inflație, România nu îndeplinește nici criteriul privind finanțele publice, țara fiind sub incidența unei proceduri de deficit excesiv. Deficitul administrației publice generale s-a îmbunătățit de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, dar rămâne cu mult peste valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratatele UE. Această îmbunătățire parțială a fost atribuită unei colectări mai eficiente a taxelor și impozitelor, precum și adoptării a două pachete majore de consolidare fiscală în 2025, care au avut un impact cumulat estimat la aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB.
Pentru anii următori, Comisia estimează că deficitul public va scădea la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027, ca urmare a măsurilor fiscale adoptate în 2025 (precum majorarea TVA și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, modificări ale impozitului pe proprietate și extinderea bazei de contribuție la sistemul de sănătate) și a unui control mai strict al cheltuielilor curente. Consiliul European a revizuit, la 8 iulie 2025, traiectoria de ajustare fiscală, stabilind că România trebuie să atingă un deficit de 2,8% din PIB până în 2030, menținând creșterea cheltuielilor nete nominale sub anumite praguri anuale (ex. 2,8% în 2025, 2,6% în 2026).
În ceea ce privește cursul de schimb, România nu îndeplinește criteriul, deoarece leul românesc nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). Banca Națională a României (BNR) utilizează un regim de curs de schimb de tip „crawl-like”, care permite intervenții pe piața valutară pentru a asigura stabilitatea financiară și a ancora așteptările inflaționiste. Această abordare, deși utilă pentru stabilitatea internă, nu este compatibilă cu cerințele pentru adoptarea euro.
De asemenea, țara nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, semnificativ peste valoarea de referință de 5,1%. Comisia a analizat și alți factori relevanți, inclusiv evoluțiile balanței de plăți, care s-a îmbunătățit ușor de la -6,7% din PIB în 2024 la -6,0% în 2025, în principal datorită unei absorbții mai bune a fondurilor europene. Totuși, deficitul de cont curent a rămas ridicat, la 7,9% din PIB în 2025.
Mediul instituțional al României a fost de asemenea evaluat, raportul indicând performanțe mai slabe comparativ cu multe state membre ale zonei euro, în special în domenii cruciale precum controlul corupției. Sectorul bancar, în schimb, este considerat bine integrat în sistemul financiar al zonei euro, în special datorită proprietății străine semnificative. Cu toate acestea, finanțarea prin piețele de capital rămâne subdezvoltată, reflectată de dimensiunea redusă a piețelor de acțiuni și obligațiuni private.
De ce contează
Aceste estimări și avertismente ale Comisiei Europene sunt esențiale pentru stabilitatea economică a României și pentru perspectivele sale de aderare la zona euro. O datorie publică de 90% din PIB ar limita drastic spațiul fiscal pentru investiții și politici sociale, punând presiune pe bugetul de stat și pe contribuabili. Menținerea unei inflații ridicate erodează puterea de cumpărare a cetățenilor și afectează competitivitatea economiei. Eșecul de a îndeplini criteriile de convergență amână perspectiva adoptării euro, privând România de beneficiile integrării monetare, precum reducerea costurilor tranzacțiilor și o mai mare stabilitate economică.
Concluzie Perspectivele economice prezentate de Comisia Europeană indică o perioadă plină de provocări pentru România, cu necesitatea stringentă de a implementa reforme fiscale și structurale profunde. Obiectivul de a reduce deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, alături de gestionarea inflației și a datoriei publice, va necesita o disciplină fiscală riguroasă și o reformă a instituțiilor publice. Rămâne de văzut dacă guvernul român va reuși să accelereze procesul de convergență și să abordeze deficiențele semnalate, având în vedere că riscurile pe termen mediu și lung sunt considerate ridicate.
Fără o acțiune decisivă, drumul României către aderarea la zona euro va rămâne unul lung și incert.