Președintele contestă legea de protejare a intereselor naționale economice
Președintele Nicușor Dan a sesizat miercuri, 24 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu legea privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică, adoptată de Parlament pe 8 iunie. Șeful statului consideră că actul normativ este „în contratimp cu o întreagă direcție legislativă recentă și coerentă a statului român”, orientată spre stimularea listării pe piețe reglementate și a participării capitalului privat, inclusiv a fondurilor de pensii, în economia românească, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Legea contestată instituie o interdicție, valabilă până la 31 decembrie 2027, privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituțiile de credit, precum și la orice altă societate la care statul este acționar, indiferent de cota de capital social deținută. De asemenea, conform Agerpres, actul normativ suspendă, până la aceeași dată, „orice operațiuni privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat (...) aflate în curs de realizare”, iar actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea acestui regim sunt sancționate cu nulitatea absolută.
În sesizarea sa, președintele Nicușor Dan argumentează că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor articole din Constituție, inclusiv art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legii (claritate, precizie, previzibilitate și corelarea legislației), art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul la proprietate, interpretate prin prisma art. 20 din Constituție și art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție. O critică majoră vizează absența oricărui mecanism compensatoriu pentru terții cocontractanți, afectând direct poziția juridică a investitorilor privați angajați în procedurile suspendate.
Aceste dispoziții, subliniază președintele, afectează investitori privați care au fost declarați câștigători prin acte administrative, participanți care au constituit garanții sau au achitat avansuri, precum și investitori care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Legea „nu conține nicio dispoziție privind soarta garanțiilor de participare constituite, a avansurilor achitate, a cheltuielilor angajate ori a răspunderii față de ofertanții declarați câștigători în procedurile suspendate, transferând integral costul măsurii asupra particularilor care s-au încrezut în conduita statului”.
Președintele menționează că legea criticată reia, la articolele 1-3, arhitectura Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale, care a făcut obiectul controlului a priori al CCR și a fost declarată constituțională prin Decizia CCR 589/2020. Totuși, Nicușor Dan subliniază că „considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări”, deoarece criticile actuale vizează elemente nou introduse. Legea nr. 173/2020 instituia o interdicție pură și simplă, fără excepții, fără un regim diferențiat de înstrăinare pe piețe reglementate și fără sancțiunea expresă a nulității absolute, elemente care acum sunt prezente și sunt contestate.
Cadrul legislativ de referință s-a modificat substanțial după anul 2020. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost reformată prin Legea nr. 187/2023, care a instituit Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, dar și prin Legea nr. 158/2025. Președintele atrage atenția că noua lege intră în coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, fără a abroga, deroga expres sau stabili vreo regulă de soluționare a acestui conflict normativ, contrar Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
În plus, sesizarea invocă restricția privind libera circulație a capitalurilor, prin raportare la art. 63 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Această interdicție generală de înstrăinare a acțiunilor deținute de stat, inclusiv suspendarea operațiunilor aflate în curs, ar putea fi percepută ca o barieră în calea investițiilor și a liberei circulații a capitalurilor, principii fundamentale ale pieței unice europene. Conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, astfel de restricții trebuie să fie justificate de un obiectiv de interes general și să fie proporționale, aspecte care, în opinia președintelui, nu sunt îndeplinite în cazul de față.
**De ce contează**
Această sesizare la CCR are implicații semnificative pentru mediul de afaceri și pentru credibilitatea statului român ca partener contractual. Suspendarea operațiunilor aflate în curs și sancționarea cu nulitate absolută, fără mecanisme compensatorii, generează incertitudine juridică și descurajează investițiile private în companiile de stat. Decizia CCR va stabili dacă interesele naționale pot fi protejate printr-o legislație care, în viziunea președintelui, ignoră drepturi fundamentale, principii europene și angajamente anterioare ale statului, având un impact direct asupra procedurilor de privatizare și listare la bursă a unor entități economice cheie.
Următoarea etapă va fi analizarea sesizării de către judecătorii Curții Constituționale. Aceștia vor trebui să evalueze dacă argumentele președintelui Nicușor Dan privind încălcarea Constituției, a legislației europene și a principiilor de drept sunt întemeiate. Decizia CCR va fi crucială și ar putea duce la reexaminarea legii de către Parlament sau, în cazul în care obiecțiile sunt respinse, la intrarea în vigoare a acesteia, cu toate consecințele invocate de șeful statului.
Pe termen lung, această dispută legislativă subliniază tensiunile dintre dorința de protejare a patrimoniului național și necesitatea de a asigura un cadru legal stabil și previzibil pentru investiții.