Controverse și reacții internaționale
Comisara europeană Dubravka Šuica, care va participa din partea Comisiei Europene la prima reuniune formală a Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, este criticată de mai multe state membre ale UE. Decizia Comisiei Europene de a o trimite pe Šuica la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace de la Washington a stârnit indignare în rândul mai multor state membre, Franța fiind în fruntea obiecțiilor atât instituționale, cât și politice. În timpul unei reuniuni a ambasadorilor UE, miercuri, 18 februarie 2026, criticii au susținut că participarea comisarei în SUA, care nu a fost comunicată în prealabil țărilor europene, riscă să fie interpretată ca o susținere colectivă a inițiativei controversate, au declarat mai mulți diplomați pentru Euronews, care au vrut să rămână anonimi. „Statele membre au fost revoltate” în cadrul reuniunii, a declarat un diplomat.
Vizita lui Šuica are loc în ciuda îngrijorărilor persistente cu privire la Consiliul pentru Pace inaugurat de președintele SUA, Donald Trump, în ianuarie 2026. Conceput inițial pentru a ghida redresarea de după război a Fâșiei Gaza, consiliul și-a extins considerabil mandatul și este acum conceput ca o structură din umbră a Națiunilor Unite. Franța, Spania, Belgia, Irlanda, Slovenia și Portugalia s-au numărat printre cele care au exprimat critici puternice miercuri. Germania și-a exprimat, de asemenea, rezerve, deși mai moderate. Potrivit diplomaților, Franța a dat tonul argumentând că participarea lui Šuica a încălcat tratatele UE, întrucât Comisia nu are dreptul să stabilească politica externă, care este condusă pe baza pozițiilor unanime convenite de statele membre.
Criticii au subliniat că Šuica, în calitate de comisar pentru Mediterana, este un reprezentant politic și, prin urmare, prezența sa la Washington are o greutate substanțială. Faptul că UE, ca entitate, nu este membră a Consiliului pentru Pace a fost, de asemenea, menționat pentru a o descuraja pe Šuica să călătorească în SUA. Într-o declarație, un purtător de cuvânt al Comisiei a apărat decizia ca o modalitate de a rămâne „strâns implicată în toate aspectele legate de procesul de pace și reconstrucția din Gaza”. Purtătorul de cuvânt a insistat că executivul european nu se va alătura consiliului.
Ungaria și Bulgaria sunt singurele două state membre care și-au exprimat intenția de a face parte permanent din Consiliul pentru Pace. Însă alte șapte state și-au anunțat participarea ca observatori în ultimele zile. Printre liderii europeni prezenți la reuniunea formală de joi, 19 februarie 2026, se numără președintele Nicușor Dan, prim-ministrul maghiar Viktor Orbán, precum și alți înalți diplomați din Bulgaria, Cipru, Cehia, Italia, Grecia, Polonia și Slovacia. Și alte state din afara Europei și-au anunțat prezența.
Reacții critice din partea Franței și a aliaților au fost evidente în cadrul discuțiilor de miercuri, în care s-a subliniat importanța respectării tratatelor europene. Conform surselor, Franța a argumentat că permite participarea lui Šuica la evenimente internaționale fără un mandat clar din partea statelor membre, ceea ce ar putea crea un precedent îngrijorător. Această poziție a fost susținută de aliații săi din UE, inclusiv Spania și Irlanda, care au exprimat îngrijorări similare.
Controversele privind structura și costurile Consiliului pentru Pace al lui Trump au fost, de asemenea, subliniate. Membrii permanenți ai „Consiliului pentru pace” trebuie să plătească 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce stârnește critici potrivit cărora consiliul ar putea deveni o versiune „plătită” a Consiliului de Securitate al ONU. Comisia Europeană, anunțând că o trimite pe Dubravka Šuica în calitate de „observator”, a subliniat că UE nu este membră a acestui „Consiliu pentru Pace” și și-a exprimat rezervele cu privire la „guvernanța” acestui organism și „compatibilitatea sa cu Carta Națiunilor Unite”.
În concluzie, participarea lui Dubravka Šuica la Consiliul pentru Pace al lui Trump a generat o reacție puternică din partea statelor membre ale UE, punând în evidență diviziunile existente în cadrul Uniunii. Criticile la adresa deciziei de a o trimite la Washington reflectă îngrijorările legate de respectarea tratatelor europene și de politicile externe coordonate.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum va evolua această situație și dacă se vor lua măsuri pentru a asigura o mai bună coordonare între statele membre în ceea ce privește politica externă comună.