Decizii și reacții internaționale
Consiliul pentru Pace, inițiat de fostul președinte american Donald Trump, se va desfășura joi, 19 februarie 2026, cu obiective centrate pe reconstrucția Gazei, afectate de conflictul dintre Israel și Hamas. "Deciziile luate în acest consiliu vor avea un impact major asupra proceselor de pace din regiune", a declarat Nicușor Dan, președintele României.
Întâlnirea se concentrează pe asigurarea unui ajutor de 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția Gazei, iar o forță internațională de stabilizare ar urma să supervizeze implementarea unui plan ambițios propus de administrația Trump. Planul include dezarmarea Hamas și formarea unei administrații tehnocrate pentru teritoriile palestiniene.
Vaticanul a refuzat oficial invitația de a participa la acest consiliu, o decizie care subliniază poziția sa de a considera că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână în sarcina Organizației Națiunilor Unite. Această poziție a fost întărită de Papa Leon, care a reamintit importanța respectării dreptului internațional.
Până în prezent, 26 de țări au acceptat să devină membri fondatori ai consiliului, în timp ce 14 au refuzat invitația. Uniunea Europeană s-a arătat reticentă față de inițiativă, președinta Ursula von der Leyen refuzând invitația și exprimând îngrijorări legate de structura consiliului.
În contrast, țări precum Ungaria și Bulgaria au confirmat participarea, iar Kosovo și Albania s-au alăturat ca membri ai consiliului de administrație. Nicușor Dan va participa personal ca observator, având în vedere rolul României în politica externă.
Criticii acestui consiliu argumentează că structura sa rivalizează cu ONU și promovează o agendă imperialistă, având în vedere că lideri precum Benjamin Netanyahu și Vladimir Putin au fost invitați să participe. Netanyahu a acceptat invitația, dar a exprimat nemulțumiri cu privire la includerea oficialilor turci și qatarezi în consiliul executiv pentru Gaza.
Din Orientul Mijlociu, mai multe state, printre care Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, au anunțat participarea, susținând autodeterminarea Palestinei conform dreptului internațional. Totuși, Tahani Mustafa, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe, a subliniat că deciziile acestor țări sunt motivate de pragmatism și dorința de a consolida relațiile cu SUA.
În Asia, mai mulți lideri, inclusiv cei din Kazahstan și Uzbekistan, vor fi prezenți. Însă, țările precum India și Australia încă analizează invitațiile, iar Noua Zeelandă a refuzat participarea. În Indonezia, președintele Prabowo Subianto se confruntă cu reacții mixte, având în vedere poziția țării față de cauza palestiniană. În Pakistan, prim-ministrul Shehbaz Sharif se află sub presiune din partea opiniei publice pentru a susține inițiativa lui Trump.
Aceste decizii vor influența nu doar politica externă a țărilor implicate, ci și percepția internațională asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu, evidențiind diviziunile și provocările cu care se confruntă comunitatea internațională în gestionarea crizelor globale.