Cinci țări confirmă, nouă refuză
Consiliul pace reprezintă subiectul principal al acestui articol. Inițiativa președintelui american Donald Trump de a crea un Consiliu pentru Pace, cu prima reuniune anunțată pentru 19 februarie 2026 la Washington, începe să contureze o hartă clară a susținătorilor și a celor care aleg să stea deoparte. Până în acest moment, cinci state europene și-au confirmat participarea, în timp ce alte nouă au transmis că nu vor lua parte la discuții. Grecia se alătură taberei care refuză invitația, iar România își amână decizia. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului elen, Pavlos Marinakis, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis nu va participa la acest consiliu, declarând că „nu se află în programul prim-ministrului”.
Consiliul pentru Pace a fost prezentat inițial ca un „organism” alcătuit dintr-un grup restrâns de lideri care ar urma să monitorizeze încetarea focului în Gaza. Ulterior, însă, președintele SUA a extins invitația către zeci de state, sugerând că structura ar putea deveni un cadru mai amplu pentru soluționarea conflictelor. Conform declarațiilor oficiale, Uniunea Europeană a exprimat rezerve față de noua inițiativă de pace a lui Trump, subliniind puterile considerate aproape nelimitate ale președintelui american în cadrul Consiliului pentru Pace și concentrarea deciziei în mâinile unei singure persoane.
Până în prezent, cinci țări europene au anunțat că vor participa la Consiliul pentru Pace: Ungaria, Bulgaria, Kosovo, Albania și Belarus. În schimb, nouă state au transmis că nu se vor alătura discuțiilor: Franța, Norvegia, Suedia, Slovenia, Marea Britanie, Germania, Ucraina, Belgia și Grecia. Această divizare între statele care aleg să participe și cele care refuză este evidentă, iar România, prin președintele Nicușor Dan, a declarat că va lua o decizie privind o eventuală participare după ce va primi informații din partea americană referitoare la statutul pe care România l-ar avea în cadrul acestei reuniuni.
În acest moment, inițiativa americană împarte Europa în două tabere clare: state care aleg să participe și state care refuză, în timp ce altele încă analizează invitația. Această situație evidențiază divergențele de opinie în rândul statelor europene cu privire la implicarea în inițiativele internaționale de pace. De asemenea, comentariile critice ale Uniunii Europene sugerează că deciziile luate de Consiliul pentru Pace ar putea afecta în mod semnificativ dinamica relațiilor internaționale, în special în contextul conflictului din Gaza.
În concluzie, participarea la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump ar putea avea implicații semnificative pentru politica externă a României și pentru relațiile cu alte state europene. Președintele Nicușor Dan va trebui să cântărească avantajele și dezavantajele participării, având în vedere complexitatea situației din regiune și reacțiile internaționale.
În următoarele zile, decizia României va fi un indicator important pentru poziția sa pe scena internațională în contextul inițiativelor de pace promovate de SUA.