Reuniune inaugurală la Washington
Un comisar european va participa în această săptămână la reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru pace”, iniţiativă lansată recent de preşedintele american Donald Trump, a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. El a ținut să precizeze că Uniunea Europeană nu aderă pentru moment la noua structură. Comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, se va deplasa la Washington pentru reuniunea prevăzută pentru joi, pentru a prezenta poziţia europeană privind situaţia din Fâşia Gaza. „Ea va participa la reuniunea «Consiliului pentru pace» pentru partea specifică consacrată Gazei. Comisia Europeană, ţin să subliniez, nu devine membră a «Consiliului pentru pace»”, a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediterana, extindere, şi parteneriate internaţionale, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
„Consiliul pentru pace”, condus de Trump, a fost conceput pentru a se pune capăt conflictului din Fâşia Gaza, dar Carta sa îi încredinţează un obiectiv mai amplu, cel al soluţionării conflictelor militare din lume. Fiecare membru permanent al „Consiliului pentru pace” trebuie să vireze 1 miliard de dolari pentru a adera, ceea ce suscită critici conform cărora noua structură ar putea deveni o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU. Într-o conferinţă de presă, Bruxellesul a subliniat luni că are „o serie de întrebări” referitoare la noua iniţiativă, în special la „sfera sa de aplicare, guvernanţa sa şi compatibilitatea cu Carta Naţiunilor Unite”.
Potrivit textului de opt pagini trimis în urmă cu câteva săptămâni statelor „invitate” să participe, „«Consiliul pentru pace» este o organizaţie internaţională ce vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernări fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau ameninţate de conflicte”. Textul insistă, printre altele, pe „necesitatea unei organizaţii de pace internaţionale mai agile şi eficace”. Donald Trump va fi „primul preşedinte” al „Consiliului pentru pace”, ale cărui puteri prevăzute sunt extrem de extinse: el va fi singurul abilitat să „invite” alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture iniţiativei şi va putea revoca participarea loc în caz de „veto cu o majoritate de două treimi din statele membre”.
Fiecare stat exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepţia statelor membre ce virează cel puţin 1 miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru pace” în primul an ce urmează intrării în vigoare a Cartei, mai menţiona textul, fără a face alte precizări. Uniunea Europeană îl trimite pe comisarul Dubravka Šuica la prima reuniune a Consiliului pentru Pace condus de Donald Trump. Comisarul european va participa la reuniune pentru a menține legătura cu Consiliul, chiar dacă majoritatea statelor membre UE au refuzat aderarea oficială, iar Comisia Europeană a ridicat probleme legate de carta și guvernanța Consiliului.
Uniunea Europeană nu a acceptat statut de membru în cadrul acestui Consiliu, însă va avea rol de „observator” pentru a colabora la eforturile sale, conform Euronews. În weekend, Italia, România și Cipru au anunțat că vor participa ca observatori. Oficialii Uniunii Europene au spus că blocul european dorește să contribuie la reconstrucția Gazei, în ciuda problemelor legate de guvernanța Consiliului, inițial creat pentru reconstrucția teritoriului și acum extins pentru „pacea globală”. Uniunea Europeană a atras atenția asupra „domeniului de aplicare, guvernanței și compatibilității Consiliului cu Carta ONU”, semnată de toate cele 27 de state membre.
Totuși, fiind cel mai mare donator de ajutor pentru palestinieni, cu 1,65 miliarde de euro contribuție de la izbucnirea conflictului Israel-Hamas din 7 octombrie 2023, Uniunea nu vrea să fie marginalizată de SUA. Consiliul de Pace a fost inaugurat de Trump la Davos în ianuarie și a fost destinat inițial să supravegheze tranziția postbelică a Gazei, în cadrul unui plan de pace în 20 de puncte. Carta Consiliului a fost apoi criticată de capitalele europene, mai ales pentru că Trump va conduce Consiliul pe termen nelimitat, chiar după încheierea mandatului său. Prezența lui Vladimir Putin face apartenența la Consiliu dificilă din punct de vedere politic pentru majoritatea țărilor UE, din cauza faptului că războiul din Ucraina este încă în desfășurare. Doar două state ale Uniunii, Ungaria și Bulgaria, au acceptat statut de membri. Viktor Orbán, aliat apropiat al lui Trump, va participa la reuniunea de joi. Diplomatul bulgar Nickolay Mladenov a fost numit Înalt Reprezentant pentru Gaza, pentru a conecta Consiliul cu un comitet tehnic palestinian responsabil de activitățile zilnice. Italia, Cipru și România au confirmat participarea ca observatori. Împreună cu aceste două țări, țara noastră a ales influența și relația cu SUA în fața preocupărilor juridice. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a spus că statutul de observator oferă o „soluție bună”.
Președintele României, Nicușor Dan, va călători săptămâna aceasta la Washington pentru a reprezenta țara la discuții.