Motivul din spatele deciziei
Vaticanul nu va participa la iniţiativa preşedintelui american Donald Trump denumită Consiliul Păcii, a declarat marţi cardinalul Pietro Parolin, cel mai înalt oficial diplomatic al Vaticanului. Cardinalul a explicat că eforturile de gestionare a situaţiilor de criză ar trebui să fie coordonate de Organizaţia Naţiunilor Unite, conform unei declaraţii transmise agenţiei Reuters. Această poziţie reflectă o viziune mai largă a Vaticanului asupra rolului ONU în medierea conflictelor internaţionale. "Este esenţial ca, la nivel internaţional, ONU să fie cea care gestionează aceste situaţii de criză", a subliniat Parolin, evidenţiind importanţa instituţiei în acest context complex.
Papa Leon, primul papă american, a fost invitat să se alăture consiliului în ianuarie. Planul lui Trump pentru Gaza, care a dus la un armistiţiu fragil în octombrie, implica supravegherea guvernării temporare a Gazei de către acest consiliu. Trump a anunţat ulterior că acest consiliu, pe care îl prezidează, va fi extins pentru a aborda conflictele globale. Prima reuniune a consiliului este programată pentru joi, la Washington, unde se va discuta reconstrucţia Gazei.
Italia şi Uniunea Europeană au transmis că reprezentanţii lor intenţionează să participe în calitate de observatori, alegând să nu se alăture oficial consiliului. Această poziţie ar putea reflecta o prudenţă generală în rândul comunităţii internaţionale cu privire la legitimitatea iniţiativei lui Trump. "Sfântul Scaun nu va participa la Consiliul pentru Pace din cauza naturii sale speciale, care evident nu este aceeaşi cu a altor state", a declarat Parolin, clarificând poziţia Vaticanului.
Criticii iniţiativei lui Trump, inclusiv experţi în drepturile omului, au subliniat că conducerea unei structuri care supraveghează afacerile unui teritoriu străin seamănă cu o formă de colonialism. De asemenea, consiliul a fost criticat pentru absenţa reprezentanţilor palestinieni, ceea ce ridică întrebări despre legitimitatea sa. Aceştia argumentează că o astfel de abordare ar putea submina eforturile de pace internaţionale coordonate de ONU.
Reacţiile ţărilor faţă de invitaţia lui Trump au fost mixte, cu unele state din Orientul Mijlociu alegând să participe, în timp ce aliaţii occidentali au rămas rezervati. Această situaţie evidenţiază diviziunile care există în rândul comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte abordarea conflictului din Gaza.
Armistiţiul din Gaza, care a fost declarat în octombrie, a fost încălcat de mai multe ori, provocând moartea a sute de palestinieni şi a patru soldaţi israelieni. Conform datelor ONU, atacurile Israelului asupra Gazei au dus la moartea a peste 72.000 de persoane, generând o criză alimentară gravă şi strămutarea întregii populaţii din Gaza. Această situaţie a fost descrisă de unii experţi în drepturile omului ca fiind echivalentă cu un genocid. Israelul, pe de altă parte, susţine că acţiunile sale sunt de autoapărare, invocând atacurile militanţilor Hamas, care au dus la moartea a 1.200 de persoane şi la răpirea a peste 250 de ostatici în atacuri desfăşurate la sfârşitul anului 2023.
Papa Leon a denunţat în repetate rânduri condiţiile din Gaza, subliniind suferinţa populaţiei afectate.
În calitate de lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume, papa se implică rar în consilii internaţionale, iar Vaticanul, având un serviciu diplomatic extins, deţine un statut de observator permanent la Naţiunile Unite, ceea ce îi conferă o influenţă semnificativă în discuţiile internaţionale.