Reuniune pe 19 februarie 2026
Preşedintele american Donald Trump a anunţat că ţările membre ale aşa-numitului "Consiliu pentru Pace", creat de el, vor aloca peste 5 miliarde de dolari "iniţiativelor umanitare şi de reconstrucţie" din Fâşia Gaza. Această declarație a fost făcută în contextul reuniunii ce va avea loc pe 19 februarie 2026, la Institutul pentru Pace din Washington, care a fost recent redenumit pentru a include numele lui Trump. "Pe 19 februarie 2026, mă voi întâlni din nou cu membrii Consiliului pentru Pace, unde vom anunţa că statele membre au promis peste 5 miliarde de dolari pentru iniţiative umanitare şi de reconstrucţie în Fâşia Gaza", a scris Trump pe platforma sa de socializare Truth Social.
Potrivit informațiilor furnizate de agenția EFE, Trump a menționat că participanţii la această iniţiativă au promis, de asemenea, mii de membri pentru Forţa Internaţională de Stabilizare şi Poliţie Locală, care va avea rolul de a menţine securitatea şi pacea în Fâşia Gaza. "Este foarte important ca Hamas să îşi îndeplinească angajamentul faţă de demilitarizarea totală şi imediată", a subliniat Trump. Această declarație subliniază intensificarea angajamentului internațional pentru stabilizarea regiunii, dar și provocările legate de implementarea acestui plan.
Între timp, la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, care a avut loc în ianuarie 2026 la Forumul de la Davos, au participat 35 de şefi de stat din întreaga lume, inclusiv din Israel, Arabia Saudită și Egipt. Conform statutului consiliului, ţările care doresc să devină membri permanenţi trebuie să plătească o cotizaţie de un miliard de dolari în primul an. Această cerinţă a stârnit critici, unele ţări europene considerând că iniţiativa slăbeşte autoritatea ONU.
Comisia Europeană a decis să participe ca observator la reuniunea din 19 februarie, reprezentată de comisara europeană pentru Mediterana, Dubravka Suica. Aceasta ar putea indica o deschidere, dar și o rezervă față de inițiativele lui Trump, având în vedere respingerea de către multe state europene a statutului consiliului, care ar putea să devină o structură paralelă ONU.
Pe de altă parte, lideri mondiali, precum prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, au anunțat participarea la acest consiliu, subliniind însă că Albania nu va plăti pentru a deveni membru permanent. Această poziție reflectă o tendință de a menține o distanță față de structuri care ar putea fi considerate ca fiind plătite sau comerciale, având ca scop menținerea unei legitimități internaționale.
Criticii inițiativei lui Trump, inclusiv analiști politici și experți în relații internaționale, au subliniat că o astfel de structură ar putea crea rivalități în cadrul sistemului internațional existent. De exemplu, Polonia a decis să nu se alăture oficial noului organism, invocând rezerve față de componența și atribuțiile acestuia, în special datorită includerii lui Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, un actor considerat problematic în relațiile internaționale.
În concluzie, reuniunea din 19 februarie 2026 va marca un moment important în desfășurarea inițiativelor internaționale pentru stabilizarea Fâșiei Gaza, dar și în conturarea viitorului relațiilor internaționale. Promisiunile financiare și angajamentele de securitate sunt esențiale, însă rămâne de văzut cum vor fi implementate și acceptate pe scena internațională.
Se așteaptă ca discuțiile să abordeze nu doar problema Gaza, ci și alte conflicte globale, ceea ce ar putea extinde influența Consiliului pentru Pace în viitor.