Expertiză și reacții intense
Biroul de Informare și Relații Publice al ÎCCJ a anunțat că a fost realizată o expertiză care prezintă efectele legii pensiilor magistraților promovate de Guvern, expertiză ce va fi depusă la Curtea Constituțională pentru a susține argumentele deja prezentate împotriva legii. „Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, notează comunicatul.
Pensia de serviciu ar fi mai mică cu 36% pentru magistrații de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, cu 35% pentru cei de la tribunale, cu 33% pentru magistrații de la curțile de apel și cu 51% în cazul judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit expertizei. „Situația de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată”, mai transmite instanța supremă.
„Nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, a mai notat instituția despre reforma pensiilor de serviciu. „Înalta Curte demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”, concluzionează ÎCCJ.
CCR reia vineri discuțiile pe legea pensiilor magistraților. Conducerea CCR a stabilit o nouă ședință pentru ziua de vineri, 16 ianuarie, ora 10:00, în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Ultima ședință pe acest subiect a avut loc în data de 29 decembrie, când patru judecători au decis să părăsească deliberările „nu pentru a bloca activitatea Curții, ci pentru a refuza validarea unei proceduri pe care o consideră contrară legii și regulamentului de funcționare al CCR”.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost intens discutată în ultima perioadă și este respinsă puternic de CSM și Înalta Curte de Casație. Executivul vrea ca vârsta de pensionare să crească gradual până la 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), iar pensia să nu depășească 70% din venitul net. După trei amânări succesive, judecătorii constituționali sunt așteptați vineri, 16 ianuarie, să tranșeze obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva legii care schimbă radical regimul pensiilor magistraților.
Prima încercare de pronunțare, la finalul anului trecut, a eșuat din lipsă de cvorum, după ce patru judecători au părăsit ședința de deliberări. Ulterior, aceștia au explicat că decizia a venit în urma unei solicitări de amânare, pentru a obține o clarificare oficială din partea Guvernului. Potrivit acestora, era necesar „un punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curții Constituționale”.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins însă ideea unui blocaj deliberat și a explicat public situația: „Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei”. În ceea ce privește cererea privind studiul de impact, aceasta a subliniat că „studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor”, adăugând că, în jurisprudența Curții, „studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”.
De cealaltă parte, cei patru judecători absenți au susținut că solicitarea lor, formulată în baza legii, a fost ignorată. În comunicatul transmis, aceștia au precizat că „cererea formulată în baza dispoziţiilor legale şi regulamentare a fost ignorată de conducerea Curţii”, motiv pentru care au părăsit sala, subliniind că absența lor „nu a însemnat un blocaj al activităţii Curţii, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcţionare”.
Tensiunea a fost amplificată joi, 15 ianuarie, când Înalta Curte a anunțat depunerea unei expertize la CCR. Potrivit documentului, legea contestată „anulează pensia de serviciu”, deoarece cuantumul acesteia ar deveni mai mic decât pensia calculată pe bază de contributivitate. „Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale”, au transmis reprezentanții ICCJ.
Magistrații instanței supreme susțin că „rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, avertizând că situația descrisă „nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraţilor, situaţie fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”. În nota ce urmează să fie depusă, ICCJ arată că legea „anulează pensia de serviciu, garanţie constituţională a independenţei justiţiei”.
În paralel, Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe asupra cererilor de suspendare a numirii judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Fostul judecător constituțional Tudorel Toader estimează însă că situația nu va afecta funcționarea Curții: „Chiar şi în ipoteza admiterii, Curtea Constituţională poate funcţiona în complet de minimum şase judecători şi poate lua decizii cu votul a cinci judecători”.
El a mai explicat că „pot fi, în aceeaşi zi, şi dezbaterea, şi pronunţarea”, iar activitatea CCR nu este blocată procedural.