Expertiză critică Guvernul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a solicitat astăzi, 15 ianuarie 2026, Curții Constituționale a României (CCR) o expertiză care contestă noul proiect de lege privind pensiile magistraților, propus de Guvernul Bolojan. Potrivit acestei expertize, aplicarea legii ar duce la o reducere semnificativă a pensiilor de serviciu, mai mică decât cea pe contributivitate. "Un expert contabil autorizat confirmă că noua lege conduce la anularea pensiei de serviciu, nesocotind astfel drepturile dobândite de magistrați", a declarat Lia Savonea, președintele ÎCCJ, într-un comunicat de presă.
Întâlnirea de vineri a CCR, programată să înceapă la ora 10:00, ar putea să continue deliberările asupra acestui proiect controversat, care a fost boicotat în ședințele anterioare de judecătorii propuși de PSD. Aceștia au cerut realizarea unui studiu de impact, dar președintele CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că acesta nu este relevant pentru cazul în cauză. Conform calculelor efectuate de ÎCCJ, pensiile magistraților ar putea scădea cu până la 51% pentru judecătorii ÎCCJ, ceea ce a generat îngrijorări semnificative.
Analizând datele furnizate de ÎCCJ, se constată că pentru judecătorii și procurorii de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, pensiile ar putea scădea cu 36%, iar pentru cei de la tribunale și curți de apel, reducerea ar fi de 35%, respectiv 33%. Aceste cifre sugerează o deteriorare drastică a situației financiare a magistraților, care au solicitat ca pensiile lor să fie menținute la un nivel apropiat de ultimul salariu brut încasat.
ÎCCJ argumentează că această lege nu reprezintă o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, o situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene. "Aplicarea legii contravine jurisprudenței Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului", au subliniat reprezentanții ÎCCJ. Aceștia consideră că independența justiției nu trebuie să fie subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar deficitul bugetar invocat de Executiv nu poate justifica eliminarea garanțiilor constituționale.
Criticii legii susțin că procesul legislativ care a dus la adoptarea modificărilor a fost viciat. ÎCCJ a contestat caracterul de urgență invocat de Guvern, argumentând că nu au fost prezentate date economice clare care să justifice aceste schimbări. În plus, legea este considerată neclară și imprevizibilă, folosind termeni juridici inexistenți sau nedefiniți, afectând astfel principiul securității juridice.
Un alt aspect important este vârsta de pensionare, care urmează să fie crescută la 65 de ani. ÎCCJ susține că, în urma acestor modificări, 45% dintre magistrați vor fi obligați să rămână în activitate până la această vârstă, iar 21% până la 60-64 de ani, ceea ce poate afecta grav moralul și performanța acestora. De asemenea, magistrații subliniază că legea creează discriminări între diferitele categorii de pensii de serviciu, dezavantajându-i pe ei în comparație cu alte profesii.
Legea a fost adoptată de Guvern pe 2 decembrie 2025, după ce o versiune anterioară a fost declarată neconstituțională de CCR pe 20 octombrie 2025, pentru nerespectarea termenului legal de avizare de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cu toate acestea, noua formă a legii a primit aviz negativ din partea CSM, care a subliniat că propunerile avansate nu respectă standardele necesare.
Disputa privind pensiile speciale ale magistraților este parte a unui conflict legislativ mai amplu, care a inclus cinci încercări de eliminare a acestui privilegiu în ultimele trei decenii, toate respinse de CCR, conform Euronews. Magistrații consideră că noua lege este incompatibilă cu statul de drept și încalcă deciziile anterioare ale CCR.
În concluzie, decizia CCR de vineri va avea implicații semnificative pentru viitorul sistemului de pensii pentru magistrați și pentru independența justiției în România.
Înalta Curte de Casație și Justiție continuă să își exprime îngrijorarea față de impactul acestei legi, iar următorii pași vor fi cruciali în conturarea viitorului sistemului judiciar românesc.