Critici la adresa reformelor
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a exprimat îngrijorări serioase cu privire la legitimitatea și scopul Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, constituit de premierul Ilie Bolojan. La prima întâlnire, desfășurată la Palatul Victoria pe 14 ianuarie 2026, reprezentanții CSM nu au obținut clarificări asupra întrebărilor fundamentale legate de activitatea acestui comitet. "Ambiguitatea normativă face imposibilă identificarea naturii reale a acestui Comitet și îl transformă într-o structură lipsită de legitimitate juridică", a declarat CSM, subliniind riscurile asociate cu participarea la acest demers opac.
Judecătorii CSM au subliniat că viitoarele propuneri legislative discutate în cadrul Comitetului sunt învăluite în opacitate, fără a se cunoaște cine le-a elaborat și pe ce criterii au fost selectate. De exemplu, o propunere controversată stipulează că absența medicală a unui judecător de peste 30 de zile ar conduce automat la desființarea completului de judecată, ceea ce ar contrazice obiectivul de continuitate al actului de justiție. Această observație a fost făcută de judecătorul Alin Ene, care a participat la întâlnire.
În plus, CSM a ridicat întrebări esențiale despre cine stabilește agenda Comitetului și pe ce criterii sunt selectate asociațiile profesionale invitate la discuții. În lipsa unor răspunsuri clare, magistrații consideră că acest Comitet funcționează ca un mecanism informal, fără temei normativ și fără statut juridic clar. "CSM nu va gira soluții construite în afara sistemului judiciar", a subliniat CSM, insistând că reforma legislației trebuie să aibă loc într-un cadru legal și transparent.
Curtea de Apel București se ocupă de o contestație depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, care contestă legalitatea deciziei lui Bolojan de a înființa acest Comitet. Instanța a stabilit ca pronunțarea în acest caz să aibă loc pe 15 ianuarie 2026. Este a doua contestație formulată împotriva înființării acestui comitet, după cea depusă de avocata AUR, Silvia Uscov.
În timpul procesului, judecătorul a admis cererile de intervenție depuse de diverse asociații, inclusiv Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Voci pentru Democrație și Justiție. Aceste intervenții subliniază preocupările din rândul magistraților cu privire la legitimitatea și eficiența acestui Comitet.
Reuniunea Comitetului de la Palatul Victoria a avut ca scop evaluarea utilității și scopului demersului inițiat de premier. Guvernul a anunțat că se va realiza un audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor din justiție și că va fi elaborat un plan pe 5 ani pentru acoperirea deficitului de resurse umane din instanțe. Însă, judecătorul Ene a remarcat lipsa de claritate în privința funcționării acestui organism, evidențiind că "reformele nu se fac pe genunchi".
Judecătorul a subliniat importanța implicării experților din sistemul judiciar în procesul de reformă, avertizând că soluțiile propuse de cei din afara sistemului riscă să genereze haos procedural. CSM s-a angajat să participe la dialogul pentru reformarea legislației, dar a subliniat că acest lucru trebuie să aibă loc într-un cadru clar și bine definit, nu într-un format perceput ca improvizat.
În concluzie, CSM a reafirmat că nu se opune reformelor necesare, dar insistă asupra importanței transparenței și legitimității în procesul de modificare a legislației. Judecătorul Ene a concluzionat că participarea continuă la un astfel de demers riscă să valideze o farsă instituțională, care poate crea o aparență de dialog acolo unde există confuzie.
Judecătorii CSM cer clarificări și un cadru normativ solid pentru orice reformă propusă în sistemul judiciar.