Reforma sistemului judiciar
Cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislaţiei din domeniul justiției a avut loc miercuri, 14 ianuarie 2026, la Palatul Victoria. În cadrul întâlnirii, membrii Comitetului au discutat şi au agreat mai multe direcţii de acţiune care vizează reformarea sistemului judiciar. Conform comunicatului oficial, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a subliniat importanța acestor măsuri: "Este esențial să abordăm problemele cu care se confruntă justiția română și să găsim soluții durabile pentru a asigura un sistem judiciar eficient și transparent."
Printre principalele măsuri stabilite se numără elaborarea unui plan multianual, pe o perioadă de cinci ani, pentru acoperirea deficitului de resurse umane din instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea. Documentul va fi realizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Ministerul Justiţiei și va fi supus analizei Comitetului până la 30 ianuarie 2026, potrivit unei informări publicate pe gov.ro. Potrivit datelor din 2025, România se confruntă cu un deficit de aproape 1.500 de judecători și procurori, ceea ce afectează capacitatea de soluționare a dosarelor.
De asemenea, va fi întocmit un proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui judeţ. Acest demers va fi realizat de Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, cu termen de finalizare 30 ianuarie 2026. Expertul în drept penal, profesorul univ. dr. Traian Briciu, a declarat: "Reorganizarea parchetelor va facilita o mai bună coordonare și eficiență în activitatea de urmărire penală, esențială pentru un sistem judiciar funcțional."
O altă direcţie importantă o reprezintă reconfigurarea hărţii judiciare, prin desfiinţarea instanţelor cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii până la 28 februarie 2026. În prezent, există instanţe cu un volum de activitate extrem de mic, ceea ce duce la risipă de resurse.
Totodată, a fost decisă iniţierea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor. Procedura de desemnare a entităţii care va realiza auditul va începe până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul final va fi făcut public cel târziu la 15 iunie 2026. Această măsură este esențială pentru a asigura transparența și imparțialitatea procesului judiciar.
La finalul reuniunii, preşedintele Comitetului, Andrei Lupu, a anunţat că următoarea şedinţă va avea loc miercuri, 21 ianuarie 2026. Atunci vor fi dezbătute, printre altele, delegarea şi detaşarea magistraţilor, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea competenţei de urmărire penală a magistraţilor la DNA, DIICOT şi parchetele ordinare, precum şi modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanţelor.
La reuniune au participat reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului, Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi ai societăţii civile. Această diversitate de perspective sugerează că reformele propuse vor beneficia de un sprijin amplu, dar și de o critică constructivă din partea celor implicați în sistemul judiciar.
În concluzie, reformele discutate în cadrul acestei reuniuni sunt esențiale pentru revitalizarea sistemului judiciar din România.
Următoarele etape includ elaborarea și prezentarea planurilor menționate, precum și deschiderea dialogului cu toți actorii implicați pentru a asigura o implementare eficientă și corespunzătoare a acestor măsuri.