Lista tăierilor de posturi
Proiectul de lege care vizează reducerea cheltuielilor în administrația publică centrală și locală prevede eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali dintr-un total de 10.126 de posturi existente la nivel național. Aceasta se aplică consilierilor din cabinetele premierului, miniștrilor și aleșilor locali. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat că „această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei”.
La nivel național, numărul de posturi în cabinetul demnitarilor variază de la 9 posturi la cabinetul prim-ministrului, până la 1 post pentru subsecretarii de stat. În ceea ce privește administrația locală, primarii din localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă bugetul local poate acoperi integral costurile de funcționare. Acest lucru evidențiază o tendință de eficientizare a resurselor în administrația publică.
De asemenea, actul normativ prevede o reducere cu 25% a posturilor din cadrul instituțiilor prefectului, iar ministerul coordonator va stabili structura posturilor în termen de 15 zile de la adoptarea legii. Procedura de reorganizare a acestor instituții trebuie finalizată în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Pe lângă reducerea numărului de posturi, se propune și o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi în unitățile administrativ-teritoriale.
Potrivit estimărilor, economia realizată la buget în acest an va fi de 3,367 miliarde de lei, iar în anii 2027-2030, economiile vor ajunge la 5,765 miliarde de lei. Aceste măsuri sunt parte a angajamentului României de a reduce deficitul bugetar de la 7,9% în 2024 la sub 3% în 2031. În acest context, economiile sunt esențiale, iar Guvernul a identificat diverse modalități de a genera venituri suplimentare, inclusiv prin digitalizarea plăților locale și utilizarea dronelor pentru identificarea construcțiilor ilegale.
Cseke Attila a declarat că măsurile sunt temporare pentru 2026, dar din 2027 reducerea posturilor va deveni obligatorie. El a menționat că autoritățile locale care au gestionat eficient structura de personal nu vor suferi ca urmare a acestor tăieri, având în vedere că se vor desființa doar posturi vacante. De asemenea, s-a precizat că estimările actuale indică desființarea a 13.000 de posturi din administrația locală până în iunie 2026.
Criticii acestor măsuri susțin că eficiența nu ar trebui să vină pe seama reducerii personalului, ci prin optimizarea proceselor existente. Eugen Tone, reprezentant al Federației Naționale a Sindicatelor Unite din Poliția Locală, a avertizat că modificările ar putea duce la o scădere semnificativă a numărului de polițiști locali, dintr-un total de 11.000, estimând că ar putea rămâne doar 1.000 de polițiști pentru a acoperi comunitățile.
Pe de altă parte, Guvernul mizează pe întărirea veniturilor prin impozitarea mai strictă a construcțiilor fără autorizație, utilizând tehnologii moderne pentru a identifica și impozita aceste clădiri. Digitalizarea procesului administrativ, prin înscrierea pe ghișeul.ro, este o altă măsură menită să crească eficiența și transparența în utilizarea resurselor publice. Primăriile care nu se conformă riscă să piardă finanțarea de la bugetul central.
În concluzie, reforma administrativă propusă de Guvernul Bolojan vine cu un set complex de măsuri menite să eficientizeze administrația publică, dar și cu provocări legate de impactul asupra resurselor umane.
Următorii pași includ implementarea rapidă a acestor măsuri și monitorizarea efectelor asupra serviciilor publice și comunităților locale.