Reducerea locurilor bugetate
Premierul Ilie Bolojan urmează să preia temporar conducerea Ministerului Educației și Cercetării, începând de miercuri, 14 ianuarie 2026. Funcția a rămas vacantă de peste 20 de zile, după demisia lui Daniel David, depusă pe 22 decembrie 2025, la finalul unui an de mandat. Deși măsurile pentru noul an școlar nu au fost încă definitivate, la nivel guvernamental au loc consultări intense. Acestea se desfășoară sub presiunea numirii unui titular la Educație, portofoliu preluat interimar de către premierul Ilie Bolojan. Potrivit surselor HotNews, noile modificări vizează în special mediul universitar.
O propunere controversată aflată pe masa Guvernului vizează limitarea locurilor „fără taxă” în universități. Ilie Bolojan urmărește eficientizarea bugetară, argumentând că o scădere a locurilor bugetate ar crește veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ superior prin colectarea mai multor taxe de studii. „Se vor efectua ajustări financiare importante”, au precizat persoanele care au luat parte la unele discuții cu premierul.
Comasarea instituțiilor de învățământ superior este una dintre reformele luate în calcul de premierul Ilie Bolojan, conform Edupedu.ro. Totuși, voci din apropierea discuțiilor avertizează asupra dificultăților. „Mi-e greu să cred că vom vedea o comasare masivă a universităților. Nu că nu ar fi bună, dar trebuie făcută cu grijă, pe modelul francez. E greu să o faci pe repede înainte, fără o susținere politică masivă”, a explicat o sursă.
Căutările pentru noul ministru al Educației se axează pe două nume: Marilen Pirtea și Luciana Antoci. Negocierile dintre premierul Ilie Bolojan și rectorul Pirtea au eșuat temporar, divergențele majore fiind legate de politicile financiare: Bolojan insistă pe noi măsuri de austeritate, în timp ce Pirtea pledează pentru investiții suplimentare, conform surselor HotNews.
Politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, a avertizat că o eventuală reducere a locurilor bugetate pentru studenți ar avea consecințe grave asupra sistemului universitar românesc, într-un context deja marcat de subfinanțare și incertitudine bugetară. „Numărul studenților bugetați într-un an este de aproximativ 60.000 în învățământul public. Ministrul a sugerat, inclusiv într-un interviu acordat Televiziunii Române, ideea unei schimbări majore, respectiv o trecere accelerată spre învățământul cu taxă. Problema este că această abordare ignoră realitățile sociale și demografice ale României”, a explicat Pîrvulescu.
Conform analistului, România se confruntă deja cu un exod constant al tinerilor, inclusiv al elevilor de liceu, care aleg să studieze în străinătate. „În fiecare an, chiar și în perioade de criză, avem mii de tineri care părăsesc România pentru universități din Occident. Vorbim de 5.000–7.000 de elevi sau absolvenți anual, un contingent extrem de important”, a precizat acesta.
Cristian Pîrvulescu a arătat că numărul absolvenților de bacalaureat se situează, în mod obișnuit, între 70.000 și 75.000 pe an. „Este adevărat că nu toți cei care termină liceul ajung la facultate, deci o ajustare a numărului de locuri poate fi discutată teoretic. Dar problema reală este contextul în care se face această reducere”, a subliniat el.
Analistul a atras atenția că România se află deja pe ultimele locuri în Europa în privința accesului la educație universitară. „România are cel mai mic număr de studenți raportat la mia de locuitori dintre statele membre ale OCDE. Doar aproximativ 14% dintr-o generație ajunge la studii universitare, ceea ce este extrem de puțin și indică dificultăți sistemice profunde. Alocația bugetară pe student este una dintre cele mai mici din Europa. Vorbim de aproximativ 2.000 de euro pentru un student la licență, în timp ce în Franța, de exemplu, suma ajunge la circa 10.000 de euro pe student”, a spus acesta.
Pîrvulescu a subliniat că, deși Franța se confruntă cu un abandon universitar ridicat, acest fenomen este asumat ca parte a exigențelor democratice ale accesului larg la educație. „Este o pierdere, dar una care ține de un model social care oferă șanse reale tuturor”, a explicat el.
Referindu-se la ideea consorțiilor universitare și a fuziunilor între universități mari și instituții mai mici din provincie, Pîrvulescu a arătat că acest proces este deja în desfășurare, dar nu poate fi impus brutal. „Avem exemple clare: Universitatea Politehnica din București a preluat Universitatea din Pitești, iar universități mari din Cluj au absorbit instituții din Târgu Jiu. Este un proces de durată, care trebuie să vizeze creșterea calității, nu să fie folosit ca pretext pentru tăieri bugetare rapide”, a precizat analistul.
Potrivit acestuia, reducerea locurilor bugetate fără o creștere semnificativă a finanțării per student ar crea dificultăți financiare majore pentru universități. „Toate universitățile de stat din România depind de alocațiile bugetare. Salariile din învățământul universitar sunt plătite din aceste alocații. O scădere a numărului de studenți bugetați înseamnă automat mai puțini bani, deci o presiune financiară uriașă”, a spus acesta.
Cristian Pîrvulescu a comentat și faptul că bugetul pe 2026 este discutat în lipsa unui ministru titular al Educației, după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat interimatul. „Este foarte dificil să negociezi bani în plus pentru educație fără un ministru care să își asume public această luptă. Anul care urmează nu va fi deloc unul bun pentru sistemul educațional. Există una sau două universități care pot gestiona o perioadă de criză. Dar marea majoritate nu au această capacitate”, a spus Pîrvulescu.
În final, politologul a afirmat că lipsa de apetit pentru preluarea portofoliului Educației este explicabilă. „Nu cred că mulți politicieni sau tehnocrați vor să își asume un astfel de mandat, pentru că imaginea negativă va rămâne în timp.
Este unul dintre motivele pentru care Daniel David a preferat să demisioneze – știa foarte bine ce urmează și nu putea să își asume aceste decizii”, a concluzionat Pîrvulescu.