Expertiză contestată înainte de CCR
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a anunțat astăzi, 15 ianuarie 2026, că a trimis Curții Constituționale a României (CCR) un raport de expertiză realizat de un expert contabil autorizat, care arată că aplicarea noii legi privind pensiile magistraților conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. "Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate", a declarat Lia Savonea, președintele ICCJ, în cadrul unui comunicat de presă.
Conform ICCJ, expertiza a fost realizată pentru a susține argumentele de neconstituționalitate ale legii promovate de Guvernul Bolojan. A fost subliniat că, în funcție de instanță, magistrații ar putea primi pensii cu până la 51% mai mici față de pensiile pe contributivitate. "Aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene", a mai adăugat Savonea.
Raportul detaliază că, în cazul unui magistrat care accede în profesie după intrarea în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, pensia de serviciu va fi semnificativ diminuată: 36% mai puțin pentru judecătorii de la judecătorii, 35% pentru cei de la tribunale, 33% pentru curțile de apel și 51% pentru judecătorii ICCJ. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor magistraților și la garanțiile constituționale ale independenței justiției.
Expertiza ICCJ va fi depusă la CCR, care se va reuni vineri, 16 ianuarie 2026, pentru a decide asupra constituționalității legii. Aceasta va fi a patra întâlnire a CCR pe acest subiect, având în vedere amânările anterioare cauzate de lipsa de cvorum. La prima ședință, pe 10 decembrie 2025, judecătorii nu au reușit să ia o decizie, iar la a doua, pe 28 decembrie, patru judecători propuși de PSD au părăsit sala, ceea ce a dus la o nouă amânare.
În contextul dezbaterilor publice, Guvernul Bolojan a angajat răspunderea în Parlament pe 2 decembrie 2025, susținând că reforma este necesară pentru îndeplinirea angajamentelor internaționale ale României. Totuși, criticii au subliniat că modificările aduse afectează grav statutul magistraților și drepturile acestora obținute din contribuțiile sociale.
Reforma preconizată include și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, precum și limitarea cuantumului pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. ÎCCJ a subliniat că aceste măsuri contravin legislației europene și jurisprudenței Curții Constituționale, Curții de Justiție a Uniunii Europene și Curții Europene pentru Drepturile Omului, care protejează drepturile magistraților.
În concluzie, așteptările sunt mari în jurul verdictului CCR, iar o decizie de respingere a sesizării ICCJ ar putea avea implicații serioase asupra sistemului judiciar din România.
Magistrații și susținătorii lor continuă să se mobilizeze împotriva reformei, pledând pentru respectarea drepturilor constituționale și a standardelor europene de justiție.