Controverse și amânări
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a transmis joi, 15 ianuarie 2026, la Curtea Constituțională (CCR), o expertiză detaliată privind impactul reformei pensiilor speciale ale magistraților, au declarat surse oficiale pentru G4Media. Această acțiune vine în urma blocajului creat în decembrie 2025, când patru judecători CCR au boicotat adoptarea unei decizii esențiale pentru reforma inițiată de guvernul condus de Ilie Bolojan. Potrivit surselor citate, trimiterea acestei expertize ar putea determina o nouă amânare a deciziei Curții Constituționale. În ședința programată pentru vineri, 16 ianuarie, este posibil ca judecătorii să solicite timp suplimentar pentru a analiza documentul înainte de a relua deliberările.
În urmă cu câteva săptămâni, cei patru judecători nominalizați de PSD (Bogdan Licu, Cristian Deliorga, Gheorghe ”Giani” Stan și Mihai Busuioc) au blocat procedura la CCR, refuzând să participe la ședințele din 28 și 29 decembrie 2025. Ca urmare, nu s-a putut întruni cvorumul necesar pentru luarea unei decizii. Conducerea CCR a stabilit o nouă ședință de judecată pentru data de 16 ianuarie, când deliberările asupra reformei pensiilor speciale ale magistraților urmează să fie reluate.
În paralel, avocata AUR Silvia Uscov a depus la Curtea de Apel București cereri de suspendare și anulare a deciziilor prin care Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost numiți judecători la CCR. Procesele aflate încă în curs de judecare ar putea întârzia suplimentar pronunțarea unei decizii în acest dosar. Această situație adaugă un alt nivel de complexitate în ceea ce privește reforma pensiilor speciale, care rămâne un subiect extrem de sensibil în societatea românească.
Executivul condus de Ilie Bolojan mizează pe reforma pensiilor speciale ca parte a strategiei de corectare a sistemului de pensii al magistraților. Planul prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, în comparație cu actuala vârstă de 48 de ani, și limitarea pensiei la maximum 70% din venitul net. Bolojan a anunțat că reformele vor viza și personalul din domeniul ordinii publice, inclusiv poliția, jandarmeria, armata și serviciile secrete, ceea ce ar putea modifica semnificativ structura veniturilor acestora.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost intens discutată în ultima perioadă și este respinsă puternic de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Înalta Curte de Casație. Aceasta a generat controverse nu doar în rândul magistraților, ci și în societate, unde opiniile sunt împărțite. De exemplu, susținătorii reformei argumentează că este necesară pentru a aduce echitate în sistemul de pensii, în timp ce criticii consideră că măsurile propuse ar putea afecta grav drepturile magistraților.
În concluzie, implicarea ÎCCJ în transmiterea expertizei la CCR ar putea prelungi și mai mult procesul de reformă a pensiilor speciale. Este esențial ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a găsi o soluție viabilă care să respecte atât drepturile magistraților, cât și necesitățile financiare ale statului.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru stabilirea direcției în care va evolua această reformă, iar societatea așteaptă cu interes deciziile ce vor urma.