Ministrul Miruță acuză fosta conducere de incompetență
Compania aeriană de stat Tarom se confruntă cu un risc major de retragere a ajutorului de stat acordat de Comisia Europeană, în contextul în care planul de restructurare aprobat anterior nu a fost gestionat corespunzător. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat marți, 28 iulie 2026, că noua conducere a Tarom va relua dialogul cu Bruxelles-ul și va prezenta un plan de restructurare revizuit până la sfârșitul lunii septembrie.
Potrivit declarațiilor ministrului, situația este critică: „Astăzi suntem în situația în care, după un plan de restructurare care nu a fost gestionat corespunzător și între 2024, de când a aprobat Comisia Planul de Restructurare și 2026, puteți dumneavoastră singuri să analizați cine a fost ministru și cum s-a asigurat că acest plan de restructurare va fi îndeplinit. Însă astăzi suntem în luna iulie încă, iar dacă la finalul lunii decembrie 2026, adică peste câteva luni, Tarom nu reușește să demonstreze viabilitate, Comisia Europeană trage înapoi ajutorul de stat dat Guvernului României pentru Tarom”, a subliniat Miruță, citat de Digi24. Această declarație evidențiază presiunea imensă sub care se află compania și guvernul român.
Ministrul a acuzat în mod direct fosta conducere a Tarom că nu și-a îndeplinit obiectivele asumate prin planul de restructurare inițial. Conform HotNews, Radu Miruță a precizat că directorul Tarom a fost destituit pentru lipsă de performanță, nu și-a dat demisia. „Consiliul de administrație de la Tarom a constatat că directorul nu și-a făcut treaba, motiv pentru care nu și-a dat demisia, ci a fost destituit. A fost pus de PSD cu pixul. Același director a fost pus și la Romaero. Când i-am cerut explicații, și-a dat demisia și de acolo. Este un obicei vechi, de punere a oamenilor în funcție fără să demonstreze performanță”, a declarat Miruță. Această practică, de a numi persoane pe criterii politice, fără experiență relevantă, a fost adesea criticată în contextul companiilor de stat românești, contribuind la perpetuarea ineficienței.
Noul calendar propus de Ministerul Transporturilor prevede trimiterea unei adrese oficiale la Bruxelles săptămâna viitoare, prin care Comisia Europeană va fi informată despre schimbarea managementului și despre nerespectarea termenului de iunie 2026 pentru depunerea unui plan revizuit. Miruță a explicat că fosta conducere avusese o discuție cu reprezentanții Comisiei în luna mai și promisese un plan de restructurare revizuit pentru iunie, însă „n-au făcut niciun pas”. Noul termen asumat de actuala conducere este finalul lunii august – începutul lunii septembrie pentru un draft al planului, urmând ca până la finalul lunii septembrie să fie prezentat Comisiei un plan de reorganizare revizuit.
Pentru a convinge Comisia Europeană să accepte revizuirea planului, ministrul Miruță a invocat mai multe argumente. Acestea includ prețul crescut al combustibilului, o variabilă externă care nu depinde de Tarom, precum și întârzierile în livrarea unor aeronave noi, aspecte ce au afectat performanța companiei. De asemenea, noua conducere își propune să actualizeze modelul de business al Tarom pentru a reflecta realitățile din 2026, oferind o justificare credibilă pentru modificările propuse. Această abordare contrastează cu „visele unor directori care și-ar fi dorit niște bani din pix”, așa cum a criticat Miruță planurile anterioare.
Situația Tarom nu este un caz izolat în peisajul companiilor de stat românești. De-a lungul anilor, numeroase entități au beneficiat de ajutoare de stat substanțiale, fără a reuși să atingă viabilitatea economică. Un studiu Eurostat din 2023 arăta că România se numără printre statele membre UE cu o pondere semnificativă a ajutoarelor de stat în PIB, însă eficiența acestora este adesea sub semnul întrebării. În 2022, de exemplu, suma totală a ajutoarelor de stat acordate în România a depășit 2 miliarde de euro, o parte semnificativă fiind destinată companiilor aflate în dificultate.
Comisia Europeană monitorizează strict respectarea condițiilor de acordare a ajutoarelor de stat, conform articolului 107 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, care interzice ajutoarele de stat care denaturează concurența. Un precedent notabil este cel al companiei aeriene ungare Malev, care în 2012 a fost obligată să restituie ajutoare de stat ilegale, ceea ce a dus la falimentul său. Pentru Tarom, un ajutor de stat de aproximativ 60 de milioane de euro a fost aprobat în 2020 pentru salvarea companiei, urmat de alte sume pentru restructurare. Riscul ca aceste fonduri să fie cerute înapoi este real și ar putea avea consecințe devastatoare pentru operatorul aerian național, care a înregistrat pierderi anuale constante în ultimii 15 ani, totalizând peste 1,5 miliarde de lei până în 2023.
De ce contează
Situația Tarom este emblematică pentru provocările cu care se confruntă companiile de stat din România. Retragerea ajutorului de stat ar însemna nu doar un dezastru financiar pentru companie, ci și o lovitură semnificativă pentru bugetul de stat, care ar trebui să ramburseze sumele. Mai mult, eșecul Tarom ar reduce conectivitatea aeriană a României, afectând atât turismul, cât și mediul de afaceri. Această criză subliniază necesitatea unei reforme profunde a managementului companiilor de stat și a unei responsabilități sporite în utilizarea fondurilor publice.
Următoarele luni vor fi decisive pentru viitorul Tarom. Capacitatea noii conduceri de a elabora un plan de restructurare credibil și de a convinge Comisia Europeană de viabilitatea sa va determina soarta companiei. Întrebarea rămâne dacă argumentele prezentate de ministrul Miruță vor fi suficiente pentru a obține o nouă șansă de la Bruxelles și dacă, de această dată, angajamentele vor fi respectate.
Fără o schimbare fundamentală de abordare, riscul de a vedea Tarom urmând exemplul altor companii de stat falimentare rămâne o amenințare reală, cu implicații pe termen lung pentru economia românească și pentru reputația sa în fața instituțiilor europene.