Acțiuni în contencios administrativ și sesizări penale
Partidul Social Democrat (PSD), prin vocea președintelui său, Sorin Grindeanu, a anunțat marți, 28 iulie 2026, depunerea a 12 plângeri prealabile împotriva Guvernului Bolojan. Acest demers reprezintă prima etapă a unor acțiuni în contencios administrativ la Curtea de Apel București și, în paralel, sesizări la Parchetul General, acuzând abuzuri sistematice și încălcări flagrante ale Constituției și ale legii. Grindeanu a subliniat că guvernul, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile, o situație pe care PSD o consideră inacceptabilă și ilegală.
Potrivit comunicatului transmis de PSD, citat de Digi24, aceste măsuri juridice sunt "ferme și fără precedent" și vizează denunțarea în fața tuturor autorităților competente a ceea ce social-democrații consideră a fi o gestiune defectuoasă a țării. Obiectivul principal este verificarea legalității actelor adoptate de un guvern aflat în interimat prelungit. Această strategie juridică amplă, care include atât plângeri administrative, cât și sesizări penale, reflectă o escaladare a tensiunilor politice dintre opoziție și executiv, în contextul unei crize guvernamentale prelungite.
Demersul PSD vine în urma unei perioade îndelungate de critici aduse Guvernului Bolojan, în special în ceea ce privește respectarea termenelor constituționale. Articolul 85 din Constituția României prevede că "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament." În cazul unui guvern demis, așa cum este cel condus de Bolojan, activitatea este limitată la administrarea treburilor curente, iar interimatul miniștrilor nu poate depăși 45 de zile, conform legislației în vigoare. Depășirea acestui termen, susține PSD, transformă acțiunile guvernamentale în acte de uzurpare a puterii.
Un exemplu relevant al acestor limitări este Hotărârea de Guvern nr. 1092/2004 privind organizarea și funcționarea Guvernului, care, deși nu se referă direct la interimat, subliniază caracterul temporar al oricărei delegări de atribuții. În context european, situații similare de guverne interimare prelungite, precum cele întâlnite în Belgia în 2010-2011 (541 de zile fără un guvern deplin) sau în Spania în 2016, au generat dezbateri aprinse privind legitimitatea deciziilor luate în absența unui mandat parlamentar clar. Cu toate acestea, în majoritatea statelor membre UE, există mecanisme constituționale stricte care limitează durata și puterile unui executiv interimar, spre deosebire de flexibilitatea percepută, sau abuzivă, în cazul României, potrivit criticilor PSD.
Pe lângă acțiunile juridice, Sorin Grindeanu a reiterat poziția fermă a PSD de a nu vota noua lege a salarizării în forma actuală, considerând-o inechitabilă și inadecvată nevoilor actuale. De asemenea, liderul social-democrat a amintit de o serie de inițiative legislative depuse la Senat de către PSD, menite să deblocheze domenii fundamentale. Printre acestea se numără proiecte destinate rezolvării problemelor din cadastru, stabilizării prețului la carburanți – o problemă care a afectat semnificativ bugetele familiilor românești în ultimii doi ani, cu o creștere medie de 15% a prețurilor la pompă în 2024, conform datelor INS – și deblocării posturilor din sistemul de sănătate, unde deficitul de personal medical a atins cote alarmante, cu aproximativ 18.000 de posturi vacante la nivel național în 2025, potrivit Ministerului Sănătății. Aceste inițiative legislative, spun social-democrații, sunt esențiale pentru a asigura funcționarea normală a statului, domenii care au fost neglijate de actualul guvern, conform acuzațiilor PSD.
Un alt aspect important al criticilor PSD vizează lipsa de transparență și modul netransparent în care au fost luate anumite decizii guvernamentale. Potrivit HotNews, surse din cadrul PSD indică faptul că multe dintre actele contestate ar fi fost adoptate fără o consultare publică adecvată și fără avizul prealabil al instituțiilor relevante, ceea ce contravine Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Această lege impune consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite în procesul de elaborare a actelor normative, o cerință pe care PSD o acuză că a fost ignorată în repetate rânduri de Guvernul Bolojan.
Reacția Guvernului Bolojan la aceste acuzații nu a fost imediat disponibilă. Cu toate acestea, în trecut, reprezentanții executivului au susținut că acționează în limitele legale și constituționale, invocând necesitatea asigurării stabilității și continuității administrative în absența unui guvern cu mandat deplin. Ei au argumentat că deciziile luate vizează menținerea funcționalității statului și evitarea blocajelor, mai ales în domenii esențiale precum sănătatea și economia. Aceste justificări sunt însă contestate vehement de PSD, care consideră că argumentele Guvernului nu pot justifica depășirea termenelor constituționale și adoptarea unor decizii cu impact major.
De ce contează
Acest demers al PSD este crucial pentru stabilitatea democratică a României, deoarece ridică întrebări fundamentale despre respectarea Constituției și a statului de drept. Prin contestarea legalității actelor guvernamentale, PSD forțează o clarificare juridică asupra limitelor puterii unui guvern interimar. Rezultatul acestor plângeri ar putea crea un precedent important pentru viitoarele crize politice și ar putea redefini atribuțiile executive în perioade de incertitudine guvernamentală. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o potențială reevaluare a deciziilor care le-au afectat direct viața, de la prețurile carburanților la accesul la servicii medicale, asigurând o mai mare responsabilitate din partea guvernanților.
Următoarea etapă a acestui conflict juridic și politic va fi analiza plângerilor prealabile de către Guvern, care are la dispoziție un termen legal pentru a răspunde. În cazul unui răspuns negativ sau al lipsei acestuia, PSD va putea înainta acțiunile în contencios administrativ la Curtea de Apel București. De asemenea, sesizările la Parchetul General ar putea declanșa investigații penale privind posibile abuzuri în serviciu. Pe termen lung, această situație ar putea influența semnificativ peisajul politic românesc, accelerând presiunile pentru formarea unui nou guvern cu mandat deplin și forțând o reevaluare a practicilor administrative în perioade de interimat.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste acțiuni și care va fi impactul lor asupra stabilității guvernamentale și a încrederii publice în instituțiile statului.