PSD atacă 12 HG-uri; Guvernul Bolojan acuză șicanarea și riscul pierderii PNRR

Partidul Social Democrat (PSD) a inițiat acțiuni în instanță împotriva a 12 Hotărâri de Guvern (HG) adoptate de Executivul interimar condus de Ilie Bolojan, acuzând depășirea atribuțiilor constituționale și legale ale unui cabinet demis. Această mișcare a stârnit o reacție vehementă din partea Guvernului Bolojan, care susține că PSD șicanează Executivul și pune în pericol fonduri esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv o potențială penalitate de 1 miliard de euro.

Potrivit președintelui PSD, Sorin Grindeanu, plângerile prealabile au fost depuse marți, 27 iulie 2026, vizând hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 23 iulie, precum și alte opt hotărâri contestate anterior. Grindeanu a declarat că toate aceste acte normative promovează politici noi și reprezintă exercitări ale atribuțiilor ministeriale după expirarea termenului de 45 de zile, depășind astfel mandatul unui guvern demis. "Astăzi, PSD sesizează Curtea de Apel București pentru suspendarea executării hotărârilor publicate, iar pentru cea încă nepublicată, de îndată ce va fi publicată", a precizat Grindeanu la Parlament, conform relatărilor. El a adăugat că 11 dintre cele 12 HG-uri au fost deja publicate în Monitorul Oficial, iar publicarea HG-ului privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității este așteptată pentru a putea fi contestată.

Guvernul Bolojan a transmis un comunicat în care infirmă acuzațiile PSD, subliniind că toate hotărârile în cauză au primit avizul de specialitate al Ministerului Justiției. Executivul interimar a explicat că printre Hotărârile de Guvern pe care PSD vrea să le blocheze se numără trei Jaloane PNRR, esențiale pentru atragerea fondurilor europene. "Dacă aceste Hotărâri de Guvern nu vor intra în vigoare până la data de 31 august, România va suporta penalități de 1 miliard de euro în cazul Hotărârii de Guvern privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității și zeci de milioane pentru celelalte două", se arată în comunicatul Guvernului. Acesta acuză PSD că este dispus să sacrifice interesele unor categorii sociale și ale țării în "războiul său iresponsabil cu Guvernul".

Sorin Grindeanu i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să retragă HG-ul privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității și să o trimită de urgență în Parlament, avertizând că, în caz contrar, Bolojan va fi "unicul vinovat" dacă România pierde 1 miliard de euro din PNRR. Grindeanu a insistat că Parlamentul va dezbate cu celeritate proiectul pentru a evita blocaje în dezvoltarea infrastructurii de transport, distrugerea capacităților de producție a energiei hidro și compromiterea extracției de gaze naturale din Marea Neagră. Această cerere vine în contextul în care, potrivit G4Media, pe lângă hotărârea de guvern pentru biodiversitate, și legea salarizării bugetarilor, contestată de sindicate și ÎCCJ, este un jalon important în PNRR, valoarea totală a fondurilor în joc fiind de peste 1,6 miliarde de euro.

Criza politică actuală a României a început pe 20 aprilie 2026, când PSD a retras sprijinul politic Guvernului PNL condus de Ilie Bolojan. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut de Parlament cu 281 de voturi, demitând Guvernul Bolojan după 11 luni de la învestire. Ulterior, președintele Nicușor Dan a încercat să găsească o soluție pentru formarea unui nou guvern, nominalizând pe rând pe Eugen Tomac (4 iunie) și Adrian Veștea (14 iunie), însă ambele propuneri au eșuat să obțină susținerea necesară în Parlament. Nicușor Dan l-a acuzat indirect pe Bolojan de inconsecvență, afirmând că PNL și-a schimbat poziția privind susținerea unui guvern minoritar PSD, deși inițial ar fi existat un angajament.

De cealaltă parte, PNL, prin vocea lui Siegfried Mureșan, a respins susținerea lui Sorin Grindeanu ca prim-ministru "cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării", contrazicând afirmațiile președintelui. Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a criticat PSD pentru "demolarea guvernului pro-european" și "nesocotirea protocolului de guvernare". În acest context de incertitudine, Ilie Bolojan ar putea rămâne premier interimar până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare pe 1 septembrie. El conduce Guvernul din iunie 2025.

Surse citate de G4Media indică un "asalt" coordonat al forțelor "anti-reformiste" – PSD, sindicate afiliate PSD și rețeaua Liei Savonea din justiție – împotriva reformelor și a lui Ilie Bolojan. Acest "șantaj", denumit de strategi PSD "blame game", folosește fondurile PNRR ca monedă de schimb. Miza principală ar fi blocarea legii salarizării bugetarilor, care introduce predictibilitate și corelarea cu performanța economică, dar și hotărârea de guvern privind biodiversitatea. Atacul se desfășoară pe trei direcții: politică (PSD blochează formarea unui nou guvern), juridică (contestarea HG-urilor la Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, considerată loială Liei Savonea, și decizia ÎCCJ de a respinge proiectul legii salarizării pe aceleași argumente ca PSD) și socială (sindicatele refuză dialogul cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și declanșează greve, inclusiv în sectorul sanitar).

Această coordonare sugerează o strategie clară: forțarea plecării lui Bolojan, stoparea reformelor și obținerea votului PNL pentru un guvern minoritar condus de Grindeanu. Se speculează că Sorin Grindeanu exploatează teama lui Bolojan de a fi responsabil pentru pierderea miliardelor de euro din PNRR. De asemenea, G4Media critică tăcerea președintelui Nicușor Dan în fața acestui atac la fondurile PNRR, considerând-o un semn de complicitate cu PSD, în ciuda promisiunilor sale anterioare de a proteja aceste fonduri. Situația actuală reiterează un comportament cinic al liderilor PSD, amintind de Marcel Ciolacu și deficitul bugetar record din 2024.

De ce contează

Această confruntare politică are implicații majore pentru fiecare cetățean român. Blocarea Hotărârilor de Guvern esențiale și a jaloanelor PNRR, cum ar fi Strategia națională pentru conservarea biodiversității și legea salarizării bugetarilor, riscă să ducă la pierderea a peste 1,6 miliarde de euro din fondurile europene. Această sumă ar putea fi utilizată pentru investiții în infrastructură, sănătate, educație și reforme administrative. Pierderea acestor fonduri ar însemna un regres economic și social semnificativ, afectând direct calitatea vieții și șansele de dezvoltare ale României, sporind presiunea asupra bugetului de stat și reducând capacitatea țării de a implementa reforme necesare.

Perspectivele de soluționare a crizei politice rămân incerte. Rămâne de văzut dacă Ilie Bolojan va ceda presiunilor și va accepta să plece de la guvern, deschizând calea unei guvernări PSD-AUR, sau va continua mandatul interimar, forțându-i pe Nicușor Dan și Sorin Grindeanu să își asume fie o astfel de guvernare, fie organizarea de alegeri anticipate. De asemenea, deciziile Curții de Apel București și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție privind contestarea actelor normative vor fi cruciale în stabilirea legalității acțiunilor Guvernului interimar și în deblocarea jaloanelor PNRR.

Fără o majoritate parlamentară stabilă și o asumare clară a responsabilității, România riscă să rateze oportunități istorice de dezvoltare și să se confrunte cu consecințe economice grave pe termen lung, inclusiv o posibilă monitorizare sporită din partea instituțiilor europene.