Hotărâri de Guvern suspendate, avize negative ignorate
Guvernul bolojan, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea de Apel București a decis vineri, 24 iulie 2026, suspendarea executării Hotărârii de Guvern nr. 420/2026, prin care Executivul demis condus de Ilie Bolojan a modificat organizarea și a impus noi obligații de transparență pentru Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS). Această decizie marchează un al treilea derapaj major al Guvernului cu puteri limitate, confruntându-se cu acuzații de încălcare repetată a legii și ignorare a avizelor negative ale Consiliului Legislativ. Avocatul Alexandru Dumitrescu, reprezentantul reclamanților, a declarat că în dosarul administrativ al actului normativ au fost identificate trei avize negative succesive, subliniind că „nu mai vorbim despre greșeli sau nepricepere. Vorbim despre oameni care au fost avertizați în mod repetat că încalcă legea și au decis, în deplină cunoștință de cauză, să meargă înainte”.
Situația juridică tensionată survine în contextul în care Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură votate de Parlament cu 281 de voturi. Conform Constituției, un guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice, fără a putea promova politici noi sau a modifica cadrul normativ al instituțiilor. Hotărârea de Guvern privind RA-APPS a fost adoptată la o lună după demitere, pe 5 iunie 2026, și publicată în Monitorul Oficial pe 9 iunie. Consiliul Legislativ a avertizat în mod explicit că un Guvern demis nu are competența de a schimba regulile jocului și de a reorganiza o instituție publică, calificând proiectul drept nelegal de trei ori. Cu toate acestea, proiectul a fost introdus pe ordinea de zi și adoptat, cu avizul conducerii Secretariatului General al Guvernului, potrivit avocatului Dumitrescu.
Aceasta nu este singura controversă juridică în care este implicat Guvernul demis. Avocatul Toni Neacșu a acuzat Executivul că a adoptat cel puțin alte două hotărâri aflate în aceeași situație, în pofida unor avize negative ale Consiliului Legislativ. Neacșu, citat de Gândul, susține că hotărârile de Guvern referitoare la două Strategii Naționale – cea a biodiversității 2026-2030 și cea pentru o mai bună reglementare 2026-2034 – sunt documente de politică publică interzise expres unui guvern demis. Problema este cu atât mai gravă cu cât adoptarea acestor acte este legată de îndeplinirea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cărora le sunt alocate sume de peste 1 miliard de euro. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat triumfal adoptarea strategiei privind conservarea biodiversității, menționând că aceasta permite României să evite o penalitate financiară de aproximativ 972 de milioane de euro și să păstreze finanțarea destinată investițiilor, conform unei postări pe Facebook.
Premierul demis, Ilie Bolojan, a răspuns acuzațiilor lansate de Toni Neacșu, declarând reporterului Gândul că „nu poate citi toate comentariile”, dar că toate actele adoptate în ședința de joi au respectat procedura legală și au avut avizele corespunzătoare de la Ministerul Justiției și de la toate ministerele avizatoare. Bolojan a subliniat că actele au fost „necesare, oportune și vin să continue politici care au fost stabilite prin legi, programe legate de PNRR”, exprimându-și bucuria că au fost închise două strategii care reprezintă jaloane importante din PNRR. Această poziție contrastează puternic cu argumentele avocaților Dumitrescu și Neacșu, care susțin că viciul de necompetență al autorității emitente face ca aceste acte să poată fi atacate, suspendate și anulate în contenciosul administrativ.
Suspendarea executării HG nr. 420/2026 de către Curtea de Apel București nu este o anulare definitivă, ci o măsură provizorie menită să oprească efectele actului până la judecarea acțiunii de anulare. Decizia este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile, fără ca recursul să suspende automat efectele măsurii. Această hotărâre vine după o suspendare parțială anterioară, din 15 iunie 2026, a acelorași prevederi care obligau RA-APPS să publice anumite date despre imobilele utilizate de persoane fizice. Atunci, șase persoane, inclusiv foști parlamentari, au contestat actul. Diferența este că noua decizie vizează suspendarea întregii hotărâri, nu doar a unei părți. Prin HG nr. 420/2026, Guvernul obliga RA-APPS să publice semestrial informații detaliate despre imobilele deținute de stat, inclusiv tipurile de contracte, prețurile și beneficiarii persoane juridice, cu excepția numelor persoanelor fizice și a imobilelor din sistemul de apărare și securitate națională.
În context european, România se confruntă cu o presiune semnificativă pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, un mecanism crucial de finanțare post-pandemie, cu fonduri totale de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi. Întârzierile în implementarea reformelor și strategiilor pot duce la pierderea unor tranșe importante de finanțare, așa cum a fost cazul în 2025 când Comisia Europeană a reținut o plată de 2,5 miliarde de euro din cauza nerespectării unor angajamente. Soluția propusă de Toni Neacșu pentru actuala criză juridică este fie trimiterea măsurilor în Parlament pentru adoptare în procedură de urgență, fie formarea rapidă a unui nou Guvern care să poată adopta legal întregul pachet legislativ restant, angajându-și răspunderea. Ignorarea avizelor negative ale Consiliului Legislativ, un organism consultativ cu rol esențial în asigurarea legalității actelor normative, subminează statul de drept și creează premisele pentru un contencios administrativ prelungit și costisitor.
Decizia Curții de Apel București reconfirmă principiul supremației legii și limitează acțiunile unui executiv demis, chiar și în fața unor imperative precum îndeplinirea jaloanelor PNRR. Această situație subliniază fragilitatea procesului legislativ și riscurile asumate de un guvern care operează fără puteri depline. Implicațiile se extind dincolo de cazul RA-APPS, punând sub semnul întrebării validitatea juridică a tuturor actelor normative adoptate în condiții similare și potențialul de a bloca accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea României. Avocatul Alexandru Dumitrescu a criticat dur Guvernul Bolojan, susținând că hotărârea instanței confirmă supremația legii asupra autorităților executive, iar acțiunea în instanță nu a urmărit blocarea transparenței, ci verificarea legalității actului administrativ. Guvernul nu a transmis încă un punct de vedere oficial cu privire la decizia instanței.
De ce contează
Această situație este crucială deoarece pune în discuție funcționarea statului de drept și respectarea Constituției de către un guvern demis. Actele normative adoptate în mod nelegal, chiar și cu intenții bune legate de PNRR, pot fi anulate în instanță, creând un haos juridic și întârziind și mai mult implementarea reformelor. Riscăm să pierdem miliarde de euro din fondurile PNRR, esențiale pentru modernizarea infrastructurii și economiei României, din cauza unor decizii controversate. Mai mult, ignorarea repetată a avizelor Consiliului Legislativ subminează încrederea publică în instituțiile statului și deschide calea către abuzuri de putere, cu impact direct asupra stabilității legislative și economice a țării.
Concluzie
Deciziile recente ale Curții de Apel București și acuzațiile aduse Guvernului demis subliniază o criză de legalitate cu implicații profunde pentru România. Pe de o parte, există presiunea îndeplinirii angajamentelor din PNRR, iar pe de altă parte, imperativul respectării legii și a limitelor constituționale ale unui executiv interimar. Următoarele etape vor include recursul Guvernului la decizia de suspendare și, posibil, noi acțiuni în contencios administrativ împotriva altor hotărâri considerate nelegale. De asemenea, se așteaptă o reacție a clasei politice pentru a găsi o soluție rapidă, fie prin adoptarea măsurilor restante în Parlament, fie prin formarea unui nou Guvern cu puteri depline, capabil să gestioneze legal procesul de implementare a PNRR.
Fără o rezolvare rapidă și conformă cu legea, riscul de a compromite fondurile europene și credibilitatea instituțională a României rămâne ridicat.