Sănătatea copiilor, mai presus de calcule bugetare
Europarlamentarul și secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat un atac vehement la adresa premierului interimar Ilie Bolojan, acuzându-l că pune obsesia pentru tăierile bugetare înaintea sănătății românilor. Declarațiile lui Manda vin în contextul crizei de personal de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București, unde cinci paturi din Secția ATI Neonatală au fost suspendate din lipsa asistenților medicali, o situație care a generat ample discuții publice și preocupări privind accesul la servicii medicale esențiale. „Domnule Bolojan, sănătatea nu este locul în care vă puteți demonstra obsesia pentru tăieri și calcule bugetare”, a scris Claudiu Manda pe pagina sa de Facebook, subliniind că statul are obligația fundamentală de a garanta accesul cetățenilor la un sistem public de sănătate funcțional, nu ca o favoare, ci ca o responsabilitate. Această poziție, susținută de PSD, contrastează puternic cu abordarea guvernamentală de la Palatul Victoria, care prioritizase, cel puțin la nivel declarativ, disciplina fiscală.
Criza de la „Marie Curie” a escaladat în ultimele săptămâni, culminând cu suspendarea a cinci paturi esențiale pentru nou-născuții în stare critică. Potrivit Digi24, această măsură a fost luată din cauza deficitului acut de personal, în special de asistenți medicali. Situația este cu atât mai gravă cu cât secția ATI Neonatală este vitală pentru supraviețuirea copiilor cu afecțiuni grave, iar lipsa personalului calificat pune direct în pericol vieți omenești. Guvernul, sub presiunea publică și a opoziției, a aprobat joi, 23 iulie 2026, un memorandum care permite organizarea concursurilor pentru ocuparea a 22 de posturi vacante de asistenți medicali la Spitalul „Marie Curie”. Deși un pas necesar, această măsură este considerată de unii critici, inclusiv de Manda, ca fiind tardivă și insuficientă pentru a adresa problema sistemică.
Claudiu Manda a accentuat că, în situații de urgență, criteriile financiare nu trebuie să prevaleze în fața nevoii de tratament. „Atunci când un copil ajunge la Urgență, niciun calcul bugetar nu poate fi mai important decât datoria de a-i oferi îngrijirea de care are nevoie”, a declarat europarlamentarul PSD. Această afirmație subliniază o diferență fundamentală de viziune între PSD și actualul cabinet Bolojan, perceput ca fiind excesiv de axat pe austeritate. Manda a criticat lipsa de viziune și rezultate a premierului interimar, menționând că, după 80 de zile la Palatul Victoria, românii au auzit „aproape zilnic despre tăieri, ultimatumuri, deficit și calcule bugetare”, dar nu și despre măsuri concrete care să le îmbunătățească viața.
Necesitatea disciplinei fiscale în România este un subiect recurent, însă Manda a avertizat că aceasta nu trebuie obținută prin afectarea sistemului sanitar. „Un guvern responsabil nu stabilește doar cifre. Stabilește priorități. Iar prima prioritate trebuie să fie întotdeauna omul. România nu se poate vindeca îmbolnăvindu-și propriul sistem de sănătate”, a explicat secretarul general al PSD. Această retorică este susținută de date care arată o subfinanțare cronică a sistemului de sănătate românesc. Potrivit Eurostat, în 2023, România a alocat doar aproximativ 5.7% din PIB pentru sănătate, semnificativ sub media Uniunii Europene de 9.9%. Această diferență se traduce în lipsuri de personal, echipamente și infrastructură, probleme resimțite acut în spitale precum „Marie Curie”.
Contextul european arată că țări cu sisteme de sănătate robuste, precum Germania sau Franța, alocă peste 11% din PIB pentru acest sector. Chiar și în comparație cu alte țări din Europa de Est, România rămâne în urmă, ceea ce perpetuează exodul medicilor și asistenților medicali, cunoscut sub denumirea de „brain drain”. Conform datelor Colegiului Medicilor din România, în perioada 2007-2022, peste 20.000 de medici români au plecat să lucreze în străinătate, atrași de salarii mai bune și condiții de muncă superioare. Lipsa de personal nu este o problemă nouă, ci o consecință a deciziilor politice pe termen lung și a priorităților bugetare.
Critica lui Manda nu vizează doar criza punctuală de la „Marie Curie”, ci și o filozofie guvernamentală mai largă. El sugerează că Guvernul Bolojan, prin accentul pus pe austeritate, neglijează nevoile fundamentale ale cetățenilor, în special în domenii vitale precum sănătatea. Este o abordare care, conform PSD, riscă să adâncească problemele sociale și să genereze nemulțumiri. De cealaltă parte, susținătorii Guvernului ar putea argumenta că disciplina fiscală este esențială pentru stabilitatea economică pe termen lung a României și că fără o redresare a finanțelor publice, nu pot exista investiții durabile în niciun sector, inclusiv în sănătate. Cu toate acestea, criticii subliniază că tăierile nu ar trebui să vizeze domenii esențiale pentru siguranța și bunăstarea cetățenilor, în special a celor vulnerabili, cum sunt copiii.
De ce contează
Scandalul de la Spitalul „Marie Curie” și reacția politică reprezintă un barometru al priorităților guvernamentale și al modului în care clasa politică percepe responsabilitatea statului față de cetățeni. Suspendarea paturilor ATI Neonatală nu este doar o știre, ci o problemă cu impact direct asupra familiilor și a speranței de viață a copiilor. Dezbaterea dintre austeritatea fiscală și investiția în sănătate este crucială, deoarece deciziile luate acum vor modela calitatea vieții și accesul la servicii medicale pentru generațiile viitoare. Această criză evidențiază necesitatea unor soluții pe termen lung pentru deficitul de personal medical și subfinanțarea sistemului, dincolo de măsuri paliative.
În fața acestei situații delicate, rămâne de văzut cum va gestiona Guvernul Bolojan presiunea publică și politică. Aprobarea memorandumului pentru scoaterea la concurs a 22 de posturi este un prim pas, dar implementarea efectivă și atragerea personalului calificat reprezintă provocări semnificative. Problema deficitului de personal în sănătate este una structurală, care necesită nu doar suplimentarea posturilor, ci și o strategie coerentă de retenție a personalului existent, prin salarii competitive și condiții de muncă adecvate. Pe termen lung, este necesară o reformă profundă a sistemului de sănătate, care să includă investiții masive în infrastructură, echipamente și, mai ales, în resursa umană.
Fără o astfel de abordare integrată, crize similare celei de la „Marie Curie” riscă să se repete, subminând încrederea publică în sistemul medical românesc.