Criza de personal persistă la ATI Neonatologie
Decizia Guvernului de a debloca 22 de posturi pentru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” reprezintă doar „o picătură de speranță” și nu rezolvă criza acută de personal din secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, a avertizat joi, 23 iulie 2026, dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției ATI Neonatologie. Declarația sa vine în contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat, tot joi, aprobarea Memorandumului privind deblocarea posturilor, după ce documentul a primit avizul necesar de la ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Dr. Cîrstoveanu a subliniat că, deși salută inițiativa, problema fundamentală a sistemului medical românesc nu este doar lipsa posturilor, ci și absența personalului înalt calificat și a unei strategii clare de resurse umane pentru noile spitale construite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Da, este o picătură de speranță, dar evident că nu rezolvă problema”, a declarat medicul pentru Medika TV, adăugând cu o notă de ironie amară că se simte „cel mai sănătos într-o lume bolnavă”.
Necesitatea personalului specializat este crucială, a explicat șeful ATI Neonatologie. Un asistent medical într-o secție de terapie intensivă neonatală trebuie să posede o pregătire complexă, să știe să monitorizeze constant un nou-născut în stare critică, să administreze tratamente complexe și să reacționeze rapid în situații de urgență, unde fiecare minut poate fi decisiv între viață și moarte. Dr. Cîrstoveanu a exemplificat: „Nu este orice fel de asistent să îl lași liber lângă un pacient care are torace deschis. Trebuie să știi cum să umbli cu mâinile, să știi cum să-i pui electrozii de EKG, să știi cum să monitorizezi, cum să pornești perfuzia de adrenalină, noradrenalină, alte lucruri foarte grave. Să știi să te miști repede atunci când sângerează 50 de mililitri în 10 minute.” Acesta a estimat că secția ar avea nevoie de aproximativ 200 de asistenți medicali specializați, a căror formare necesită timp și experiență îndelungată.
Situația critică a secției este agravată de plecarea recentă a opt asistente medicale, ceea ce a forțat conducerea spitalului să reducă temporar numărul de paturi destinate nou-născuților cu afecțiuni grave. Concret, cinci dintre cele 27 de paturi ATI au fost închise temporar, o măsură semnalată anterior Direcției de Sănătate Publică. Medicul a mărturisit că presiunea este uriașă, menționând cazul tragic al unui copil din Bacău care a decedat în timp ce aștepta un loc la ATI. „Copilașul de la Bacău nu mai este și, ca atare, e unul mai puțin. Mai sunt doi-trei care tot sună și nu le mai răspundem colegilor noștri”, a declarat Cîrstoveanu, subliniind frustrarea generată de incapacitatea de a oferi ajutor din cauza lipsei de resurse.
Pe lângă criza de personal, dr. Cîrstoveanu a ridicat un semnal de alarmă privind investițiile în infrastructura medicală prin PNRR. El a avertizat că deschiderea unor spitale noi fără a asigura concomitent personalul medical necesar riscă să transforme aceste investiții în „super fantome” – clădiri moderne, dar nefuncționale. „Discutăm despre aceste super fantome care apar, spitalele PNRR, care uite este gata unul acum, acum este gata și ce facem cu el? Nimeni nu discută despre personalul pentru aceste locuri”, a punctat medicul, sugerând că PNRR ar trebui să prevadă explicit și planuri de angajare și formare a personalului aferent noilor unități.
Problema personalului medical calificat este o provocare majoră la nivel național, nu doar la Spitalul Marie Curie. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2023, România se confruntă cu un deficit semnificativ de asistenți medicali, având o rată de aproximativ 6 asistenți la 1.000 de locuitori, mult sub media Uniunii Europene de peste 8 la 1.000 de locuitori. Această situație este amplificată de migrația personalului medical către țări cu salarii și condiții de muncă mai bune, un fenomen persistent în ultimii 15 ani. Blocarea angajărilor în sistemul public, impusă de constrângerile bugetare, a exacerbat și mai mult acest deficit, lăsând multe secții esențiale, precum ATI Neonatologie, în pragul colapsului.
De ce contează
Criza de personal de la Spitalul Marie Curie, un centru de referință pentru copiii cu afecțiuni grave, are implicații directe și dramatice pentru familiile din România. Reducerea capacității secției ATI Neonatologie înseamnă că nou-născuții cu malformații sau alte boli critice nu pot primi îngrijirea necesară la timp, crescând riscul de complicații severe sau chiar de deces. Această situație subliniază eșecul sistemic de a prioritiza sănătatea publică, în ciuda investițiilor în infrastructură, și arată că fără o strategie coerentă de resurse umane, sistemul medical va rămâne subdimensionat și ineficient, afectând direct șansele la viață ale celor mai vulnerabili pacienți.
Deblocarea celor 22 de posturi este un prim pas, dar procesul de angajare și, mai ales, de găsire a personalului calificat va necesita timp. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor elabora o strategie comprehensivă pentru atragerea și reținerea asistenților medicali specializați, inclusiv prin programe de formare accelerată și stimulente financiare. De asemenea, este esențial ca planurile pentru noile spitale PNRR să includă bugete și strategii clare pentru dotarea cu personal, pentru a evita situația în care clădiri moderne stau goale sau subutilizate.
Societatea civilă și asociațiile de pacienți vor continua să monitorizeze situația și să ceară soluții pe termen lung pentru criza din sănătate.