Decizie urgentă pentru secția ATI nou-născuți
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București. Această decizie, anunțată joi, 23 iulie 2026, vine în urma unei situații critice care a dus la închiderea a cinci paturi de terapie intensivă (ATI) pentru nou-născuți, punând în pericol viața copiilor aflați în stare gravă. Documentul urmează să fie analizat și aprobat în ședința de Guvern din aceeași zi, marcând o intervenție urgentă pentru a restabili capacitatea vitală a spitalului.
„Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern de azi,” a declarat ministrul Nazare pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că, în fața unei situații critice care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Această colaborare strânsă cu Ministerul Sănătății a permis identificarea rapidă a cadrului administrativ pentru deblocarea situației.
Contextul acestei decizii este alarmant. Conducerea Spitalului „Marie Curie” a avertizat că deficitul acut de personal a forțat închiderea a 5 paturi de la secția de terapie intensivă, reducând semnificativ capacitatea unității de a trata cazurile cele mai grave. Până recent, secția dispunea de 27 de paturi, dar numărul a fost diminuat la 22 după plecarea a 7 asistente medicale. Dintre acestea, două au demisionat, iar altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului, creând un gol de personal imposibil de acoperit în lipsa unor noi angajări.
Alexandru Nazare a ținut să precizeze că aprobarea celor 22 de posturi reprezintă o intervenție punctuală, generată de caracterul urgent al situației de la „Marie Curie”, și nu semnalează o schimbare a strategiei generale privind ocuparea posturilor vacante din sistemul public. „Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a miilor de posturi în sistemul public,” a explicat ministrul. El a adăugat că situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea serviciilor medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate, în timp ce deciziile cu impact bugetar amplu necesită o analiză riguroasă și o fundamentare responsabilă în contextul economic actual al României.
Această criză de personal la „Marie Curie” nu este un caz izolat, ci reflectă o problemă sistemică în sănătatea românească, unde deficitul de personal, în special în specializările critice precum ATI, este cronic. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, România avea un deficit de aproximativ 12.000 de medici și peste 40.000 de asistenți medicali la nivel național, cu o densitate de medici pe cap de locuitor semnificativ sub media Uniunii Europene (3,2 medici la 1.000 de locuitori în România, față de o medie UE de 3,8 în 2022, conform Eurostat). Această situație este agravată de migrația personalului medical către țări cu salarii și condiții de muncă mai bune, fenomen care a atins cote alarmante în ultimii 15 ani.
Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” este una dintre cele mai importante din țară, tratând cazuri deosebit de complexe și grave, de la prematuri cu complicații severe la nou-născuți cu malformații congenitale. Închiderea celor cinci paturi a redus capacitatea de preluare a acestor cazuri, generând presiune suplimentară asupra altor unități medicale din București și din țară, care, de asemenea, se confruntă cu probleme similare de personal. Medicii de la „Marie Curie” au avertizat că lipsa personalului pune în pericol direct viața copiilor aflați în stare critică, care depind strict de tratamente complexe și de îngrijire permanentă.
De ce contează
Deblocarea posturilor la Spitalul „Marie Curie” este crucială pentru siguranța și sănătatea copiilor din România, mai ales a nou-născuților aflați în stare critică. Această decizie punctuală permite redeschiderea paturilor ATI esențiale, evitând o tragedie medicală și asigurând continuitatea îngrijirilor complexe. Pe termen lung, acest episod subliniază urgența unei strategii naționale coerente pentru gestionarea resurselor umane din sănătate, pentru a preveni colapsul unor secții vitale și pentru a reduce presiunea asupra sistemului medical, care se confruntă constant cu deficit de personal și subfinanțare.
Pe termen scurt, aprobarea memorandumului în Guvern va permite demararea rapidă a procedurilor de angajare pentru cele 22 de posturi, ceea ce ar trebui să ducă la redeschiderea rapidă a paturilor ATI închise. Cu toate acestea, problema deficitului de personal medical rămâne o provocare majoră pentru România, necesitând soluții structurale pe termen mediu și lung. Printre acestea se numără îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea salarizării, investiții în educația medicală și programe de retenție a personalului.
Viitoarele discuții la nivel guvernamental și parlamentar vor trebui să abordeze aceste aspecte pentru a asigura un sistem de sănătate robust și rezilient, capabil să răspundă nevoilor cetățenilor, și pentru a evita ca astfel de crize punctuale să devină o normalitate.