Situația critică a dus la intervenția rapidă a Guvernului
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din București se confruntă cu o criză acută de personal la Secția ATI Neonatală, care a culminat cu plecarea a opt asistenți medicali și suspendarea a cinci paturi din cele 27 existente. În replică la această situație de urgență, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi, 23 iulie 2026, că a avizat favorabil un memorandum separat pentru deblocarea a 22 de posturi de asistenți medicali, esențiale pentru buna funcționare a secției. „Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă”, a declarat Nazare, citat de Digi24 și HotNews.ro.
Această decizie vine în contextul în care șeful secției ATI Neonatală, Cătălin Cârstoveanu, a avertizat că unitatea nu mai poate prelua toți copiii aflați în stare gravă, unii dintre aceștia „murind pe liste” din cauza lipsei de personal și a capacității reduse. Direcția de Sănătate Publică a autorizat deja funcționarea secției cu cinci paturi mai puțin. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a confirmat că „Marie Curie” este cuprins în memorandumul de deblocare a posturilor, menționând că a găsit această situație și a promovat documentul, deși consideră că posturile „puteau fi deblocate și până acum”.
Situația de la „Marie Curie” a fost tratată distinct de o solicitare mai amplă a Ministerului Sănătății, care viza deblocarea a 7.800 de posturi la nivel național. Ministrul Nazare a subliniat importanța de a separa „o situație de criză imediată, importantă, de situația generală”, conform Digi24. Memorandumul pentru cele 7.800 de posturi, deși primise deja 10 avize favorabile, necesită o analiză mult mai aprofundată din partea Ministerului Finanțelor, având un impact bugetar semnificativ necuprins în bugetul pe 2026. Nazare a explicat că, spre deosebire de cele 22 de posturi de la „Marie Curie” care au fost avizate „pe loc”, memorandumul general implică o analiză riguroasă a distribuției posturilor și a impactului financiar, pentru a se asigura o fundamentare responsabilă în contextul economic actual al României.
Criza de personal din sistemul sanitar românesc nu este un fenomen nou. Sindicatele din sănătate susțin, potrivit HotNews.ro, că blocajul angajărilor este o consecință directă a ordonanței de urgență adoptate în urmă cu câteva luni de Guvernul Bolojan, care a impus restricții asupra angajărilor în sectorul public, inclusiv în sănătate. Această măsură a fost criticată pentru că nu a făcut distincție între necesitățile esențiale din domenii vitale precum sănătatea și alte sectoare ale administrației. Conform datelor Eurostat din 2024, România se află încă sub media europeană la numărul de asistenți medicali raportat la mia de locuitori, o situație care se agravează prin plecarea personalului medical calificat spre țări cu salarii și condiții de muncă mai bune.
În contrast cu alte state membre UE, unde sistemele de sănătate au o mai mare flexibilitate în gestionarea resurselor umane, România se confruntă cu un cadru legislativ restrictiv, care necesită intervenții guvernamentale pentru fiecare deblocare de posturi, chiar și în situații de criză majoră. Această birocrație contribuie la exodul creierelor și la subdimensionarea cronică a personalului, mai ales în secțiile critice precum ATI Neonatală. Decizia rapidă de deblocare a posturilor la „Marie Curie” reprezintă o recunoaștere a urgenței, dar nu rezolvă problema sistemică a subfinanțării și a managementului deficitar al resurselor umane din întreg sistemul medical românesc.
Alexandru Nazare a mai adăugat că ședința de guvern de joi, 23 iulie, este „foarte importantă” și că, în cazul în care memorandumul pentru „Marie Curie” va fi transmis azi, acesta ar putea fi aprobat în ședința de guvern de vineri, 24 iulie, pentru a permite demararea rapidă a procedurilor de angajare. El s-a declarat convins că și prim-ministrul este de acord cu aprobarea celor 22 de posturi, având în vedere justificarea clară a nevoii acestora. Această colaborare inter-ministerială, deși forțată de o criză, demonstrează capacitatea instituțiilor de a reacționa, chiar dacă adesea cu întârziere, la presiunile din sistemul medical.
De ce contează
Deblocarea celor 22 de posturi la Spitalul „Marie Curie” este crucială pentru salvarea vieților nou-născuților aflați în stare critică și pentru restabilirea capacității de funcționare a uneia dintre cele mai importante secții de ATI Neonatală din țară. Această măsură directă va permite spitalului să reia preluarea pacienților cu afecțiuni grave, reducând presiunea asupra personalului existent și diminuând riscul de deces. Pe termen lung, situația scoate în evidență necesitatea urgentă a unei strategii coerente de resurse umane în sănătate, care să depășească soluțiile punctuale și să asigure stabilitate și predictibilitate pentru personalul medical și pacienți.
Pe lângă rezolvarea imediată a crizei, rămâne deschisă întrebarea legată de memorandumul mai amplu privind deblocarea celor 7.800 de posturi la nivel național. Impactul bugetar și necesitatea unei analize aprofundate sugerează că procesul va fi unul de durată, lăsând multe spitale în continuare sub presiunea lipsei de personal. Este esențial ca Guvernul să găsească un echilibru între responsabilitatea fiscală și asigurarea serviciilor medicale esențiale, evitând repetarea unor astfel de crize.
Viitoarele decizii guvernamentale vor trebui să abordeze cauzele structurale ale exodului personalului medical și să ofere soluții sustenabile pentru un sistem de sănătate subfinanțat cronic, care să poată răspunde eficient nevoilor populației.