Criză acută de personal medical și blocaje guvernamentale
Spitalul de Copii „Marie Curie” din București se confruntă cu o criză severă de personal în Secția de Terapie Intensivă Neonatală (ATI Neonatală), ceea ce a dus la suspendarea a cinci paturi din cele 27 existente. Decizia vine după plecarea a opt asistenți medicali în ultima perioadă, situație exacerbată de blocajul angajărilor în sistemul public, instituit printr-o ordonanță de urgență a Guvernului. Șeful secției, doctorul Cătălin Cârstoveanu, a declarat pentru Digi24 că „lucrurile sunt de la sine înțeles foarte complicate” și a avertizat că unitatea nu mai poate prelua toți copiii aflați în stare gravă, unii dintre aceștia ajungând să moară pe listele de așteptare.
Potrivit relatărilor Antena 3 CNN, Cârstoveanu a subliniat că această criză este „exclusiv generată de deciziile Guvernului care a blocat angajările în spitale”. El a menționat că, în mod normal, între 10 și 30 de bebeluși sunt pe lista de așteptare pentru a fi internați la ATI Neonatală „Marie Curie”, una dintre cele două secții din România care efectuează chirurgie neonatală. Această situație a determinat conducerea spitalului să solicite Direcției de Sănătate Publică București suspendarea temporară a paturilor. Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a promis că va aviza „pe loc” un memorandum inițiat de Ministerul Sănătății pentru deblocarea angajărilor, un document crucial care fusese anterior blocat din cauza unui pretins impact bugetar prea mare, conform Digi24.
Dr. Cătălin Cârstoveanu a descris situația din secție ca fiind un „haos”, unde asistenții medicali rămași sunt suprasolicitați, alergând „de la unu la altul”, incapabili să-și îndeplinească sarcinile conform standardelor, ceea ce le afectează moralul și eficiența. „Cu cât sunt mai puțini asistenți, cu atât munca pe care ei trebuie să o desfășoare este mai grea, mai riscantă și haotică,” a explicat medicul pentru jurnalista Carla Tănasie de la Digi24. El a adăugat că, din nefericire, asistenții „nu se mai bucură de munca lor” și „nu mai rezistă” în aceste condiții. Deși spitalul a „pus stop la internări” și a început externarea pacienților pentru a elibera cele cinci paturi, cererile pentru internare continuă să vină, inclusiv pentru cazuri „foarte critice”.
Impactul blocajului angajărilor nu este o noutate pentru Spitalul „Marie Curie”. Cârstoveanu a amintit că unitatea s-a confruntat cu dificultăți similare și în trecut, inclusiv la deschiderea compartimentului de chirurgie cardiacă, când „trimiteam copii în afara țării sau îi lăsam să moară” deși centrul era disponibil. El a subliniat că realizarea acestor intervenții în țară este „mult mai ieftin și la calitate destul de bună”. Menținerea blocajului actual va crește presiunea asupra formularelor E112, prin care pacienții sunt trimiși la tratament în străinătate, ceea ce va genera costuri mult mai mari pentru sistemul de sănătate românesc. Dincolo de aspectele financiare, medicul a atras atenția asupra consecințelor etice și morale, afirmând că „mulți vor muri” din cauza acestei situații.
În ciuda acestei crize, există planuri de dezvoltare pentru secția ATI Neonatală, care ar urma să adauge 20 de paturi noi celor 27 deja existente, conform Antena 3 CNN. Această extindere ar include o zonă dedicată preparării soluțiilor injectabile, RMN neonatal dedicat, spații de cazare pentru părinți, o bancă de lapte extinsă și un centru de training pentru medici și asistente, transformând-o în cea mai modernă secție de acest tip din Sud-Estul Europei. Cu toate acestea, secția nu este încă dată în folosință, iar angajarea personalului specializat necesar pentru operarea ei rămâne o provocare majoră în contextul actual al blocajului angajărilor. Rata de mortalitate la ATI nou-născuți la „Marie Curie” este, din nefericire, de 5 la mie, în creștere față de anii anteriori, în mare parte din cauza faptului că nu toți copiii critici ajung să fie tratați la timp.
Această situație evidențiază o problemă sistemică în sănătatea românească. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se situează sub media europeană la numărul de asistenți medicali per capita, cu aproximativ 6.5 asistenți la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie UE de peste 8. Această deficiență cronică este agravată de politica de blocare a angajărilor, care, deși menită să controleze cheltuielile bugetare, are consecințe directe și tragice asupra vieților pacienților. Criticii, printre care și dr. Cârstoveanu, susțin că măsurile de austeritate nu ar trebui să vizeze sectoare esențiale precum sănătatea, mai ales în unități medicale de importanță strategică precum Spitalul „Marie Curie”, care tratează cazuri de o complexitate extremă.
Deși ministrul interimar de Finanțe a promis deblocarea memorandumului, rămâne de văzut cât de rapid se vor materializa aceste promisiuni și dacă ele vor aduce o soluție pe termen lung. Experiențele anterioare, invocate de Cârstoveanu, arată că astfel de blocaje au persistat, iar soluțiile temporare nu au rezolvat problemele structurale. Este necesară o strategie coerentă și sustenabilă de gestionare a resurselor umane în sănătate, care să prevină exodul personalului medical și să asigure o finanțare adecvată, în concordanță cu nevoile reale ale populației și cu standardele europene de îngrijire medicală. Fără o astfel de abordare, riscul ca pacienții, în special cei vulnerabili precum nou-născuții, să sufere consecințe ireversibile rămâne ridicat.
De ce contează
Suspendarea paturilor la ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie” este un semnal de alarmă major pentru sistemul de sănătate românesc. Ea demonstrează că deciziile administrative de blocare a angajărilor pot avea un impact direct și tragic asupra vieților pacienților, în special a celor mai vulnerabili – nou-născuții cu afecțiuni grave. Această situație nu doar crește rata mortalității infantile, dar și generează costuri suplimentare semnificative pentru stat prin trimiterea pacienților în străinătate și erodează încrederea publicului în capacitatea sistemului național de a oferi îngrijiri medicale esențiale. Este o problemă care depășește sfera unui singur spital, reflectând o criză sistemică a resurselor umane și a finanțării în sănătate.
Pe termen scurt, deblocarea memorandumului de angajare este esențială pentru a suplini deficitul imediat de personal. Pe termen mediu și lung, însă, este nevoie de o reformă structurală care să abordeze cauzele profunde ale exodului personalului medical, inclusiv salarizarea, condițiile de muncă și oportunitățile de dezvoltare profesională. De asemenea, finalizarea și operaționalizarea noilor facilități planificate pentru secția ATI Neonatală, împreună cu asigurarea personalului necesar, ar putea îmbunătăți semnificativ capacitatea României de a trata cazurile complexe de nou-născuți.
Fără aceste măsuri, situații similare vor continua să apară, punând în pericol viețile pacienților și viitorul sistemului medical românesc.