Reorganizare pentru salvarea transportului bucureștean
Primăria Capitalei a anunțat miercuri, 22 iulie 2026, că Societatea de Transport București (STB) SA va intra în insolvență, dar a subliniat că acest proces nu va afecta în niciun fel continuitatea transportului public în București. Decizia vine ca urmare a acumulării unor datorii istorice semnificative și a incapacității societății de a-și onora obligațiile financiare. „Transportul public în comun nu va fi întrerupt nicio secundă. Bucureștenii pot fi siguri că vor avea la dispoziție mijloacele de transport în comun, chiar dacă societatea intră în reorganizare. Este un pas necesar pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a STB și pentru a evita falimentul”, a declarat un purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului București (PMB).
Procedura de insolvență a fost inițiată la cererea creditorilor, dar și cu acordul tacit al PMB, acționarul majoritar. Potrivit informațiilor obținute de la surse din cadrul Primăriei, citate de Digi24, datoriile STB depășesc suma de 2,5 miliarde de lei, dintre care o parte semnificativă reprezintă penalități și dobânzi acumulate în ultimii ani. Aceste datorii provin în mare parte din subvențiile neplătite de către municipalitate în anii precedenți, o problemă recurentă care a afectat constant stabilitatea financiară a operatorului de transport.
HotNews.ro a relatat, în ediția sa din 21 iulie 2026, că discuțiile privind insolvența STB se intensificaseră în ultimele săptămâni, pe fondul presiunilor exercitate de furnizorii de piese și servicii, care amenințau cu sistarea livrărilor. Situația financiară precară a STB nu este o noutate; încă din 2023, rapoartele Curții de Conturi semnalau nereguli grave în gestionarea fondurilor și o acumulare accelerată a datoriilor. Spre exemplu, în 2024, deficitul operațional al STB a atins 700 de milioane de lei, conform datelor interne ale societății, un record negativ în ultimul deceniu. Această cifră o depășea cu aproape 20% pe cea înregistrată în 2023.
Comparativ, alte capitale europene, precum Viena sau Praga, reușesc să mențină un transport public eficient și financiar stabil, grație unor subvenții consistente și unor modele de management mai performante. La Viena, de exemplu, gradul de acoperire a costurilor din venituri proprii depășește 60%, restul fiind asigurat de subvenții previzibile și plătite la timp de municipalitate. În București, acest procent este mult mai mic, situându-se sub 30% în 2025, conform unui studiu al Asociației Metropolitane de Transport București-Ilfov (AMTB-IF).
Procesul de reorganizare judiciară, conform Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, va implica numirea unui administrator judiciar care va elabora un plan de reorganizare. Acest plan va viza restructurarea datoriilor, optimizarea cheltuielilor și, posibil, renegocierea contractelor cu furnizorii. Experți economici, precum analistul financiar Radu Georgescu de la Institutul de Economie Aplicată, consideră că „insolvența, deși o măsură drastică, este adesea singura cale pentru a curăța bilanțul unei companii de stat și a-i oferi o șansă reală de redresare. Este esențial ca procesul să fie transparent și să nu se transforme într-o modalitate de a ascunde ineficiențe sau de a șterge pur și simplu datorii fără o reformă structurală”.
Critici la adresa managementului STB și al PMB nu au întârziat să apară. Consilierul general USR, Ana Popescu, a declarat că „această situație este rezultatul direct al ani de proastă gestionare și al lipsei de viziune. Nu este suficient să declarăm insolvența; trebuie să vedem responsabilii trași la răspundere și să avem un plan clar de modernizare a flotei și a infrastructurii, nu doar de tăiere a costurilor”. Pe de altă parte, reprezentanți ai PSD au acuzat actuala administrație a PMB că nu a reușit să găsească soluții alternative și că a amânat inevitabilul, agravând situația financiară a STB prin lipsa de predictibilitate în alocarea subvențiilor, o acuzație respinsă de PMB care afirmă că a achitat subvențiile curente și că datoriile istorice sunt problema.
Un aspect important subliniat de G4Media.ro este că, deși STB a beneficiat de investiții în ultimii ani, cum ar fi achiziția de noi tramvaie și autobuze electrice, aceste eforturi nu au fost suficiente pentru a compensa gaura financiară. În 2025, au fost livrate 100 de tramvaie noi, iar în 2026, alte 50 de autobuze electrice, toate prin fonduri europene și naționale. Cu toate acestea, costurile operaționale ridicate, coroborate cu vechimea unei părți semnificative a flotei rămase (peste 50% din autobuze și tramvaie având o vechime medie de peste 15 ani în 2024), au continuat să genereze pierderi.
De ce contează
Intrarea STB în insolvență reprezintă un moment crucial pentru transportul public din Capitală, afectând direct milioane de bucureșteni. Reorganizarea poate aduce, pe termen lung, o îmbunătățire a serviciilor prin eficientizarea costurilor și modernizarea operațiunilor. Însă, pe termen scurt, există riscul unei incertitudini legate de stabilitatea rutelor și a programelor, deși PMB a garantat continuitatea. Succesul procesului de reorganizare va depinde de capacitatea administrației de a implementa reforme structurale și de a asigura o finanțare stabilă și previzibilă, esențială pentru un serviciu public vital.
Următorul pas în acest proces va fi numirea oficială a administratorului judiciar de către instanță și demararea auditului financiar detaliat. Acesta va oferi o imagine clară a activelor și pasivelor STB, fundamentând planul de reorganizare. Se anticipează o perioadă de negocieri intense cu creditorii și cu sindicatele, având în vedere că restructurarea ar putea include și măsuri privind personalul. Rămâne de văzut în ce măsură Primăria Capitalei va reuși să asigure finanțarea necesară implementării planului de reorganizare și dacă va exista voința politică de a susține reformele pe termen lung, pentru a evita repetarea acestei situații delicate în viitor.
Experiența altor companii municipale intrate în insolvență arată că succesul depinde în mare măsură de angajamentul ferm al autorităților locale.