Măsură pentru reorganizare și stoparea datoriilor
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat marți, 21 iulie 2026, declanșarea procedurii de insolvență pentru Societatea de Transport București (STB), o decizie propusă de primarul general Ciprian Ciucu. Reprezentanții Primăriei Capitalei au ținut să asigure bucureștenii că această măsură nu va afecta continuitatea transportului public, nici prin oprirea circulației, nici prin reducerea numărului de vehicule. „Unul dintre principalele obiective ale solicitării insolvenței STB îl reprezintă chiar asigurarea continuității serviciului public de transport – obligație legală, de altfel, pentru autoritățile locale”, a declarat primarul Ciucu, miercuri, pe platforma Facebook, conform Agerpres și relatat de Digi24 și HotNews.
Procedura de insolvență, așa cum a fost explicată de Primărie, reprezintă recunoașterea de către STB a incapacității de a-și achita datoriile curente și solicitarea protecției legale. Această acțiune este crucială pentru a opri creșterea accelerată a datoriilor și acumularea penalităților. Un efect imediat și semnificativ al deschiderii procedurii este încetarea popririlor pe conturile societății, ceea ce permite o gestionare mai stabilă a fluxurilor financiare necesare operațiunilor zilnice. "Oprește creșterea datoriilor, stopează avalanșa de penalități pe care le generează datoriile, iar conturile nu pot fi poprite", au precizat reprezentanții PMB, subliniind urgența și necesitatea acestei măsuri.
După deschiderea oficială a procedurii, judecătorul-sindic va numi un administrator judiciar. Acesta va avea sarcina de a elabora un plan de reorganizare detaliat, care va fi ulterior supus aprobării creditorilor. Obiectivele principale ale acestui plan sunt reducerea cheltuielilor, evitarea falimentului societății și, nu în ultimul rând, achitarea eșalonată a creanțelor. Potrivit datelor furnizate de PMB, datoriile totale ale STB se ridică la aproximativ 3 miliarde de lei. Din această sumă, 1,7 miliarde de lei reprezintă datorii către ANAF, provenind din contribuții și obligații fiscale neachitate la buget, aferente salariilor angajaților. Penalitățile aferente acestor obligații au atins un nivel alarmant de aproximativ 402 milioane de lei, conform Digi24.
Subvenția acordată de Primăria Capitalei pentru asigurarea serviciului public de transport va continua să fie utilizată pentru acoperirea cheltuielilor curente esențiale: plata salariilor angajaților, achiziția de combustibil și piese de schimb. Această abordare asigură că activitatea operațională a STB nu va fi perturbată. Pentru plata datoriilor către creditori, va fi deschis un cont escrow special, destinat exclusiv achitării creanțelor. STB va vira lunar în acest cont sumele stabilite prin planul de reorganizare, după aprobarea acestuia de către creditori, conform informațiilor detaliate de HotNews.
Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că planul de reorganizare va include și o eficientizare a traseelor STB. Scopul este de a evita suprapunerile inutile între liniile de autobuz, troleibuz și tramvai, precum și cu traseele metroului, pentru a reduce costurile operaționale. "Pentru reducerea cheltuielilor STB, am solicitat ca planul de reorganizare să conțină eficientizarea traseelor STB, astfel încât acestea să nu se mai suprapună între ele sau cu traseul metroului", a explicat edilul. Cu toate acestea, Ciucu a subliniat că "linii de tramvai nu vor fi desființate, atâta timp cât PMB investește", indicând o strategie de modernizare și nu de reducere a rețelei de tramvai. Această declarație vine în contextul în care, în ultimii ani, au existat discuții despre optimizarea rețelei de transport public din București, adesea criticată pentru ineficiență și costuri ridicate, comparativ cu alte capitale europene.
De exemplu, în 2023, un studiu al Băncii Mondiale a indicat că Bucureștiul are unul dintre cele mai lungi trasee medii pe călător din Europa, dar și o viteză comercială redusă, contribuind la costuri operaționale mari. Conform Eurostat, costurile medii per kilometru parcurs în transportul public de suprafață din România sunt cu aproximativ 15% mai mari decât media UE, parțial din cauza flotei învechite și a managementului ineficient. Decizia de insolvență, deși drastică, este o încercare de a alinia STB la standarde de eficiență și responsabilitate financiară, esențiale pentru un serviciu public modern și sustenabil.
De ce contează
Decizia de a plasa STB în insolvență este crucială pentru bucureșteni, deoarece vizează stabilizarea financiară a principalului operator de transport public, asigurând astfel continuitatea și, pe termen lung, îmbunătățirea serviciilor. Fără această măsură, acumularea datoriilor și penalităților ar fi putut duce la blocarea conturilor și, implicit, la paralizia transportului. Prin reorganizare, se urmărește nu doar salvarea STB de la faliment, ci și eficientizarea traseelor și utilizarea mai judicioasă a fondurilor publice, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra bugetului local și ar putea permite investiții în modernizarea flotei și a infrastructurii, beneficiind direct milioane de călători zilnic.
Următorul pas în acest proces este numirea administratorului judiciar de către judecătorul-sindic. Acesta va avea la dispoziție o perioadă legală pentru a elabora planul de reorganizare, care va detalia măsurile de reducere a cheltuielilor, de eficientizare a operațiunilor și un calendar de achitare a datoriilor. Planul va fi apoi supus votului creditorilor, inclusiv ANAF. Succesul reorganizării depinde în mare măsură de capacitatea administratorului de a negocia cu creditorii și de angajamentul Primăriei Capitalei de a susține implementarea măsurilor.
Rămâne de văzut dacă eficientizarea traseelor va fi implementată fără a afecta accesibilitatea pentru anumite zone ale orașului și cum va evolua relația STB cu sindicatele în contextul restructurărilor.