Critici și propuneri pentru Legea Integrității
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, 11 mai 2026, la Palatul Parlamentului, că forma actuală a proiectului de lege privind integritatea, transmis Parlamentului, este „doar un slogan de campanie” și că Partidul Social Democrat va vota împotriva prevederilor acesteia. Grindeanu a declarat, răspunzând unei întrebări de la Gândul, că va depune amendamente pentru a include în declarațiile de avere și partenerele care dețin roluri oficiale sau semioficiale în statul român, subliniind că transparența ar trebui să se aplice „și propriilor buzunare”.
Liderul PSD a acuzat USR că, prin propunerile din proiect, urmărește introducerea unor praguri cumulative care ar reduce interdicțiile de integritate, permițând aleșilor locali să nu mai fie în conflict de interese la emiterea sau votarea actelor administrative. „Pe noile reglementări, domnul Fritz n-ar mai fi în conflict de interese. Așa ceva este de neimaginat”, a afirmat Grindeanu, referindu-se la primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Mai mult, el a criticat faptul că s-au introdus condiții cumulative care ar împiedica inspectorul de integritate să aplice interdicția de până la 3 ani, așa cum prevedea legislația anterioară.
Grindeanu a continuat, acuzând USR că dorește eliminarea conflictului de interese și în cazul alocării de fonduri publice către ONG-uri din care fac parte demnitarii, citând ca exemplu un dosar civil în care a fost implicat fostul primar al Brașovului, Allen Coliban. „Aceștia sunt oamenii care strigau fără penalii pe străzi, dar care acum în Parlament votează ca totul să fie la secret, să blocheze accesul public la informații, să ascundă date și, de asemenea, să-și ascundă averile. Este o ipocrizie revoltătoare”, a declarat președintele PSD, criticând ferm ceea ce el consideră a fi o lipsă de transparență.
Proiectul de lege în discuție este menit să îndeplinească Jalonul 431 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează evaluarea și actualizarea legislației privind integritatea. Elaborarea textului a început în 2022, fiind rezultatul muncii unui grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai Agenției Naționale de Integritate (ANI). Această reformă legislativă este de o importanță majoră, deoarece vizează modificarea a patru acte normative esențiale: Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției; Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate; și Legea nr. 184/2016 privind prevenirea conflictelor de interese în achizițiile publice. Importanța proiectului este sporită și de relevanța sa pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde standardele de integritate și transparență sunt cruciale.
PSD susține că amendamentele propuse de USR ar slăbi, în loc să consolideze, cadrul legal existent, în special în ceea ce privește definirea și sancționarea conflictului de interese și a incompatibilităților. Criticile social-democraților se concentrează pe ideea că „pragurile cumulative” ar crea portițe legale, permițând oficialilor să evite consecințele acțiunilor care anterior ar fi fost considerate ilegale. Această divergență de opinii între partidele politice subliniază tensiunile privind abordarea luptei anticorupție și a transparenței în administrația publică, un subiect recurent în dezbaterea publică românească, mai ales în contextul presiunilor europene și internaționale pentru reforme.
Contextul european și internațional joacă un rol semnificativ. Jalonul 431 din PNRR face parte dintr-un set mai larg de reforme solicitate de Comisia Europeană pentru a asigura o bună guvernanță și o utilizare eficientă a fondurilor europene. De asemenea, aderarea la OCDE, un obiectiv strategic al României, impune standarde ridicate de integritate, transparență și luptă anticorupție. În 2023, Transparency International a clasat România pe locul 63 din 180 de țări în Indicele de Percepție a Corupției, un scor care, deși în ușoară îmbunătățire față de anii precedenți, indică persistența unor provocări semnificative. Prin comparație, țări din vestul Europei, precum Danemarca sau Finlanda, se clasează constant în top 5, cu scoruri mult superioare, demonstrând un nivel ridicat de integritate publică. Această discrepanță subliniază necesitatea unor legi ferme și aplicate consecvent în România.
De ce contează
Dezbaterea privind legea integrității este crucială pentru consolidarea încrederii publice în instituțiile statului și pentru eficientizarea luptei anticorupție. Modificările propuse ar putea avea un impact direct asupra modului în care demnitarii își exercită funcțiile și asupra transparenței deciziilor publice. O legislație mai slabă ar putea crea premise pentru conflicte de interese și deturnarea fondurilor publice, în timp ce o lege robustă ar contribui la o guvernare mai responsabilă și la o utilizare mai corectă a resurselor. Transparența averilor și a relațiilor oficialilor este esențială pentru a preveni îmbogățirea ilicită și pentru a asigura că interesul public este prioritar.
În concluzie, viitorul proiectului de lege privind integritatea în România rămâne incert, având în vedere opoziția fermă a PSD și intenția acestuia de a depune amendamente substanțiale. Dezbaterea parlamentară va fi una intensă, reflectând tensiunile dintre partidele politice pe tema transparenței și a luptei anticorupție. Este de așteptat ca societatea civilă să monitorizeze cu atenție procesul legislativ, așa cum a anticipat Grindeanu, iar presiunea publică și cea internațională, în special din partea PNRR și a OCDE, ar putea influența forma finală a legii.
Rămâne de văzut dacă amendamentele PSD, inclusiv cele referitoare la desecretizarea declarațiilor de avere și la includerea partenerelor cu rol oficial, vor fi adoptate și dacă legea va reuși să îndeplinească jalonul PNRR într-o manieră care să consolideze, nu să slăbească, standardele de integritate publică în România.