Valuri de căldură istorice și presiune pe sistemul sanitar
Astana, capitala Kazahstanului, cunoscută anterior pentru iernile sale geroase, se confruntă cu o vară deosebit de fierbinte, marcată de două valuri de căldură record. Pe 14 iulie, mercurul termometrelor a urcat la 39,5°C, depășind cu peste patru grade recordul anterior de 35,3°C, stabilit acum 34 de ani. Cu doar trei săptămâni mai devreme, pe 23 iunie, orașul înregistrase deja un nou record de 36,8°C, depășind valoarea de 36,4°C din 1941, potrivit informațiilor disponibile la zi.
Autoritățile kazahstaneze au emis avertizări constante prin sistemul național de urgență 112, în contextul în care temperaturile s-au menținut în jurul valorii de 36°C săptămâna trecută. Această situație nu este izolată la nivelul capitalei; Euronews raportează că întregul Kazahstan a fost afectat de valul de căldură, cu temperaturi atingând 44°C în sud-vest și chiar 45-48°C în regiunile sudice și sud-estice ale țării.
Impactul asupra sănătății publice este semnificativ. Potrivit UNICEF, aproape trei sferturi din teritoriul Kazahstanului este expus la riscuri climatice care afectează direct sănătatea populației. Banca Mondială avertizează că, fără măsuri de adaptare mai robuste, numărul deceselor cauzate de căldură în orașele din Europa și Asia Centrală s-ar putea tripla până în 2050. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a subliniat gravitatea situației, afirmând: „Proiecțiile arată că Kazahstanul și Uzbekistanul vor înregistra cele mai mari creșteri ale ratelor de mortalitate asociate valurilor de căldură din Asia Centrală în viitorul apropiat, chiar și în scenarii climatice moderate. Din păcate, va fi și mai rău.”
Această intensificare a temperaturilor reflectă o tendință climatică mai amplă și pe termen lung. Kazahstanul se încălzește într-un ritm mai accelerat decât media globală. Anul 2025 a fost cel mai călduros an înregistrat în istoria țării, cu o temperatură medie a aerului de 2,98°C peste norma climatică istorică. Numărul zilelor cu temperaturi ce depășesc 30°C și 35°C este în continuă creștere, ceea ce amplifică riscul de secetă, în special în sudul și vestul țării, regiuni deja vulnerabile.
Efectele depășesc simpla creștere a temperaturilor estivale. Topirea timpurie a zăpezii, un fenomen observat tot mai des, duce la apariția inundațiilor de primăvară mai devreme decât de obicei. Acest lucru, la rândul său, îngreunează stocarea eficientă a apei în rezervoare pentru irigații, esențială pentru agricultură. Mai mult, iernile mai blânde contribuie la reducerea cantității de umiditate care pătrunde în straturile adânci ale solului, afectând negativ producția agricolă pe termen lung.
Saulet Sakenov, un analist de proiecte climatice, a confirmat că „aproape întreaga regiune se confruntă cu valuri de căldură mai frecvente și mai persistente în sezonul cald”. Un alt indicator alarmant al schimbărilor climatice este topirea accelerată a ghețarilor din Kazahstan, care au pierdut între 14% și 30% din masa lor din 1950 până în prezent. Deși inițial această topire crește temporar debitul râurilor, tendința pe termen lung va fi inversă, ducând la o scădere a resurselor de apă dulce.
Situația din Kazahstan este un exemplu elocvent al provocărilor climatice cu care se confruntă Asia Centrală. În timp ce regiunea se luptă cu efectele încălzirii globale, alte zone, inclusiv state membre UE, se confruntă cu propriile crize legate de caniculă, cum ar fi penele de curent raportate în capitale europene. Aceasta subliniază necesitatea unei abordări integrate și a unor strategii de adaptare la nivel global și regional, pentru a face față unui viitor cu fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente.
De ce contează
Aceste valuri de căldură record în Kazahstan au implicații profunde pentru România și Europa. Ele demonstrează că schimbările climatice nu sunt o amenințare îndepărtată, ci o realitate prezentă, cu efecte directe asupra sănătății publice, agriculturii și infrastructurii. Creșterea mortalității legate de căldură și impactul asupra resurselor de apă sunt avertismente clare. Experiența Kazahstanului subliniază urgența adoptării unor măsuri de adaptare și atenuare, inclusiv investiții în sisteme de avertizare timpurie și infrastructură rezilientă, pentru a proteja populația și economia în fața fenomenelor meteorologice extreme care devin norma globală.
Pe termen scurt, autoritățile kazahstaneze se concentrează pe gestionarea crizei actuale, oferind asistență medicală și informând populația despre riscuri. Pe termen lung, provocarea majoră este dezvoltarea și implementarea unor strategii naționale de adaptare la schimbările climatice, care să includă gestionarea resurselor de apă, modernizarea infrastructurii și consolidarea sistemului de sănătate. Aceasta implică colaborarea cu organizații internaționale precum OMS și Banca Mondială pentru a beneficia de expertiză și finanțare.
Rămâne de văzut dacă ritmul măsurilor de adaptare va putea ține pasul cu accelerarea fenomenelor climatice extreme, o întrebare valabilă pentru întreaga regiune a Asiei Centrale și nu numai.