Memorandum guvernamental pentru angajarea asistenților medicali
Criza personal reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat miercuri, 22 iulie 2026, că memorandumul pentru deblocarea posturilor la Spitalul de Copii „Marie Curie” din București, vizând angajarea a 22 de asistenți medicali, este inclus pe agenda ședinței de Guvern de joi, 23 iulie. „Spitalul Marie Curie este în memorandumul de deblocare a posturilor, 22 de posturi de asistenți. În momentul în care se aprobă, vor începe procedurile de angajare. Este probabil să se întâmple mâine în ședința de Guvern”, a declarat Cseke Attila, subliniind urgența situației.
Această măsură vine ca răspuns la o criză acută de personal medical care afectează grav capacitatea spitalului de a trata pacienții. Opt asistenți medicali au părăsit recent Secția ATI Neonatală, o plecare care a forțat conducerea spitalului să solicite suspendarea a cinci paturi. Această decizie are un impact direct și negativ asupra capacității unității medicale de a prelua toți copiii aflați în stare gravă. În prezent, toate cele 27 de paturi disponibile la Spitalul „Marie Curie” sunt ocupate, ceea ce accentuează presiunea asupra personalului existent și asupra infrastructurii.
Problema angajărilor în sistemul public este una sistemică în România, fiind blocată printr-o ordonanță de urgență emisă de Guvern. Această ordonanță, care vizează controlul cheltuielilor bugetare, a creat dificultăți majore în unitățile medicale esențiale. Singura modalitate de a debloca posturile este printr-un memorandum inițiat de Ministerul Sănătății și aprobat de Guvern. Cu toate acestea, procesul a fost întârziat din cauza obiecțiilor Ministerului Finanțelor, care a invocat un impact bugetar considerabil.
Contextul european arată că România se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat din 2023, România avea aproximativ 3,2 medici la 1.000 de locuitori, comparativ cu o medie europeană de peste 4,0. Situația asistenților medicali este similară, cu un deficit cronic, mai ales în specializări critice precum ATI Neonatală. Acest decalaj contribuie la un exod constant de personal medical către țări vest-europene, unde condițiile de muncă și salarizarea sunt superioare. De exemplu, un studiu din 2022 al Colegiului Medicilor din România indica faptul că peste 20.000 de medici români au plecat să lucreze în străinătate în ultimii 15 ani.
Blocarea posturilor și dificultatea angajărilor au fost criticate de numeroase organizații profesionale și sindicate din sănătate. Federația Sanitas, de exemplu, a avertizat în repetate rânduri asupra consecințelor grave ale subfinanțării și subdimensionării personalului medical. Ei susțin că măsurile de austeritate, deși necesare într-o anumită măsură, nu ar trebui să compromită funcționarea serviciilor esențiale, în special cele care vizează sănătatea copiilor. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a argumentat că orice deblocare de posturi trebuie să fie strict justificată și să se încadreze în plafoanele bugetare stabilite, având în vedere angajamentele fiscale ale României la nivel european și național.
Situația de la „Marie Curie” nu este un caz izolat, ci reflectă o problemă structurală mai amplă în sistemul de sănătate românesc. Lipsa personalului calificat afectează spitalele din întreaga țară, în special pe cele din mediul rural și din orașele mici. Această realitate subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung pentru retenția și atragerea personalului medical, incluzând investiții în educație, salarizare competitivă și condiții de muncă adecvate. Un raport al Comisiei Europene din 2024 privind sănătatea în statele membre a evidențiat că România are nevoie urgentă de reforme structurale pentru a-și îmbunătăți sistemul sanitar și a reduce inegalitățile în accesul la îngrijiri medicale.
De ce contează
Deblocarea posturilor la Spitalul „Marie Curie” este crucială pentru siguranța și sănătatea copiilor din România. Lipsa asistenților medicali în secțiile de terapie intensivă neonatală poate duce la o mortalitate infantilă crescută și la o calitate inferioară a îngrijirilor medicale pentru nou-născuții critici. Această situație subliniază vulnerabilitatea sistemului de sănătate în fața crizelor de personal și necesitatea unor soluții rapide și eficiente pentru a asigura funcționarea optimă a unităților medicale vitale. Capacitatea de a prelua toți copiii aflați în stare gravă este un indicator fundamental al unui sistem medical funcțional și responsabil.
Decizia Guvernului de a aproba memorandumul este un pas necesar, dar reprezintă doar o soluție parțială la o problemă mult mai profundă. Pe termen scurt, angajarea celor 22 de asistenți medicali va atenua presiunea de la „Marie Curie” și va permite redeschiderea paturilor suspendate. Pe termen lung, însă, este imperativă o abordare strategică la nivel național, care să includă o analiză detaliată a necesarului de personal medical în toate specializările, o revizuire a politicilor salariale și de retenție, precum și investiții continue în modernizarea infrastructurii medicale.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să implementeze reforme sustenabile care să prevină recurența unor astfel de crize în viitor și să asigure un sistem de sănătate rezilient și eficient pentru toți cetățenii români.