Schimb de replici aprins privind angajările în sănătate
Un conflict deschis a izbucnit între premierul interimar Ilie Bolojan și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema blocării angajărilor în sistemul sanitar românesc. Disputa, care a escaladat în cursul zilei de joi, 23 iulie 2026, scoate în evidență o criză profundă de personal medical, cu implicații directe asupra calității serviciilor și, în cazuri extreme, asupra vieților pacienților.
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, l-a acuzat public pe premierul Bolojan că a refuzat în mod repetat propunerile de suplimentare a posturilor în spitale, chiar și pentru secții critice. Potrivit declarațiilor lui Rogobete, făcute pe Facebook în 23 iulie 2026, această decizie, luată în numele unei pretinse „reforme”, a condus la o situație paradoxală în care peste 2.000 de tineri medici, absolvenți ai rezidențiatului și cu examenul de specialitate promovat, au ajuns șomeri. „Degeaba construim spitale noi și cumpărăm aparatură de ultimă generație dacă nu avem suficienți medici, asistente, infirmiere și personal specializat care să îngrijească pacienții”, a subliniat Rogobete, adăugând că sănătatea nu este o cheltuială ce poate fi tăiată orbește, ci înseamnă vieți omenești.
În replică, premierul interimar Ilie Bolojan a respins acuzațiile într-o conferință de presă susținută în aceeași zi, afirmând că niciun material privind suplimentarea posturilor în Sănătate nu a ajuns pe masa ședinței de guvern. Conform declarației sale, acest lucru ar însemna că documentul nu a obținut avizele necesare din partea ministerelor avizatoare. Bolojan a adăugat că nu-și amintește ca un astfel de memorandum să fi fost scos de pe ordinea de zi și că nu fuge de nicio răspundere, dar nu poate comenta afirmații pe care nu le cunoaște în detaliu. Această divergență subliniază o problemă sistemică în comunicarea și procesul decizional la nivel guvernamental, unde responsabilitatea pare să fie pasată între diverse instituții.
Ulterior, în seara zilei de 23 iulie 2026, Alexandru Rogobete a revenit cu un mesaj pe internet, contrazicându-l direct pe premier. „Domnule prim-ministru, vă aduc aminte că am discutat toate aceste lucruri chiar în biroul dumneavoastră”, a transmis Rogobete, insistând că i-a comunicat personal lui Bolojan problemele legate de subfinanțarea sistemului, necesitatea angajărilor și refuzul său de a accepta o reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Fostul ministru a reiterat că România alocă sănătății cel mai mic procent din PIB din Uniunea Europeană, întrebând retoric cum se pot obține servicii medicale mai bune fără personal suficient și cu echipe la limita epuizării.
Această dispută a fost amplificată de un incident tragic la Spitalul „Marie Curie” din București, unde șeful Secției ATI a semnalat lipsa acută de personal, demisia unor asistente și, cel mai grav, decesul unui bebeluș atribuit parțial acestei deficiențe. Ca urmare a acestui eveniment, Guvernul a aprobat, în ședința din 23 iulie 2026, angajarea a 22 de asistenți medicali la spitalul respectiv. Acest caz particular, deși o soluție punctuală, ilustrează presiunea uriașă asupra sistemului și reacția adesea tardivă a autorităților.
Deficitul de personal medical în România este o problemă cronică, estimată de Rogobete la peste 36.000 de oameni la nivel național. Conform datelor Eurostat din 2023, România avea cel mai mic număr de medici raportat la 100.000 de locuitori dintre statele membre UE, cu aproximativ 300 de medici, comparativ cu o medie europeană de peste 370. Această statistică, coroborată cu cea privind alocarea bugetară, unde România se situează la coada clasamentului UE cu un procent din PIB semnificativ mai mic decât media europeană pentru sănătate (de exemplu, 4,9% din PIB în 2023, față de media UE de 9,3% în același an), arată o subfinanțare sistemică ce pune în pericol funcționalitatea întregului sistem.
Rogobete a mai adus în discuție problema centrelor de radiologie nou construite, în număr de 13, care nu funcționează din cauza lipsei de personal calificat și a salariilor neatractive. El a menționat o conversație pe această temă cu actualul vicepremier Oana Gheorghiu, înainte ca aceasta să intre în politică, sugerând că și aceasta era conștientă de problemă, exemplificând cu o secție de radiologie nepopulată la singurul spital din România construit din fonduri private. Această observație subliniază că problema depășește clivajul politic și este recunoscută de actori diverși din sfera publică și civică.
De ce contează
Criza de personal medical și disputele politice pe această temă au consecințe directe și grave pentru cetățenii români. Lipsa medicilor și asistentelor duce la timpi de așteptare mai mari, la supraîncărcarea personalului existent, la erori medicale și, în cele din urmă, la o calitate inferioară a actului medical. Faptul că tinerii absolvenți nu-și găsesc locuri de muncă în țară alimentează exodul medicilor, o problemă majoră pentru România, unde mii de profesioniști au plecat în ultimii ani. Incapacitatea de a debloca angajările, chiar și în fața unor nevoi evidente, arată o disfuncționalitate administrativă ce afectează direct siguranța și sănătatea publică.
În concluzie, schimbul de replici dintre premierul Bolojan și fostul ministru Rogobete relevă o criză profundă și structurală în sistemul de sănătate românesc. În timp ce Guvernul argumentează lipsa avizelor pentru angajări, fostul ministru acuză o blocare deliberată și o viziune economică restrictivă, care ignoră nevoile umane. Pe lângă rezolvarea imediată a situațiilor critice, precum cea de la Spitalul Marie Curie, este imperativă o strategie națională coerentă și transparentă pentru atragerea și reținerea personalului medical.
Rămâne de văzut dacă această polemică va genera o soluție pe termen lung sau va rămâne doar un episod dintr-o serie de disfuncționalități care macină sistemul medical românesc, lăsând deschisă întrebarea privind prioritățile reale ale clasei politice în fața nevoilor stringente ale cetățenilor.