Premierul interimar propune reforme în sistemul sanitar românesc
Premierul interimar Ilie Bolojan a solicitat joi, 23 iulie 2026, într-o conferință de presă, Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să elaboreze până luni o analiză detaliată a spitalelor cu cheltuieli de personal peste media națională și cu un grad redus de ocupare a paturilor. Propunerea sa vizează depunctarea acestor unități spitalicești la solicitările de noi angajări, o măsură menită să eficientizeze sistemul sanitar public din România, confruntat cu un dezechilibru major între resurse și performanță. Bolojan a subliniat că "sunt spitale dedicate angajaților, nu pacienților", o declarație care evidențiază criza de eficiență și alocare a resurselor.
Contextul acestor declarații este dat de solicitările masive de deblocare a posturilor în sănătate. Potrivit lui Bolojan, din cei aproximativ 193.000 de angajați din sectorul public de sănătate, au fost cerute recent 26.000 de noi posturi, reprezentând peste 10% din total. Această cerere vine în condițiile în care, din cele 132.000 de paturi existente în spitalele românești (dintre care 90% în sectorul public), gradul mediu de ocupare este de doar 63%. Există unități spitalicești unde rata de ocupare scade la 40-45%, ceea ce înseamnă că "jumătate din paturi sunt ocupate, jumătate nu", a precizat premierul interimar, citat de Agerpres. Această situație contrastează puternic cu necesarul real de servicii medicale în anumite domenii, cum ar fi cel al îngrijirilor paliative, unde există doar aproximativ 4.000 de paturi la nivel național, conform declarațiilor sale.
O problemă centrală identificată de Bolojan o reprezintă ponderea cheltuielilor de personal. În medie, acestea reprezintă 65% din suma contractată cu CNAS la nivel național. Însă, există aproximativ 50-60 de spitale unde cheltuielile salariale ajung la 90% din veniturile totale. "Acest lucru înseamnă că acel spital nu mai este dedicat pacienților, pentru că nu le mai rămân celor de acolo bani pentru medicamente, pentru tratamente, pentru analize, pentru combaterea infecțiilor nosocomiale", a explicat Bolojan. Această disproporție a evoluat dramatic în ultimul deceniu: cheltuielile de personal au crescut de patru ori, de la aproximativ 6 miliarde de lei în 2015 la peste 25 de miliarde de lei în 2025. O altă anomalie semnalată este că două treimi din fondul de salarii se alocă direct, sub formă de "diferențe salariale", indiferent de activitatea medicală prestată. Managerii de spitale publice încasează, în medie, două treimi din banii de salarii chiar dacă, ipotetic, nu ar trata niciun pacient, a subliniat premierul interimar, conform Digi24.
Analiza solicitată de Bolojan vizează nu doar depunctarea spitalelor ineficiente, ci și o reorganizare structurală. Acolo unde secțiile nu au activitate, numărul de paturi ar trebui redus, iar personalul dislocat către secțiile active sau către înființarea de noi secții care să răspundă nevoilor comunității. Un exemplu concret menționat este necesitatea de a transforma secții subutilizate în paturi de paliație, o zonă cu deficit major în România. Această abordare ar permite o redirecționare a resurselor umane și materiale către domenii cu cerere crescută, îmbunătățind accesul pacienților la servicii esențiale.
Situația medicilor din sistemul public a fost, de asemenea, adusă în discuție. România are aproximativ 27.000 de medici în sectorul public. Anual, sunt școlarizați circa 7.000 de medici, dintre care 4.500 își finalizează rezidențiatul, dar doar 1.000-1.500 sunt angajați în sistem. Acest decalaj mare între numărul absolvenților și numărul posturilor disponibile creează o "înghesuială" în spitalele din marile centre universitare, în timp ce spitalele mici din județele mai slab dezvoltate se confruntă cu un deficit acut de personal medical. "Numărul de absolvenți este mai mare decât necesarul nostru", a concluzionat Bolojan, accentuând nevoia unei planificări strategice a resurselor umane în sănătate pentru a asigura o distribuție echitabilă a medicilor la nivel național.
De ce contează
Aceste propuneri ale premierului interimar Ilie Bolojan sunt cruciale pentru viitorul sistemului de sănătate românesc. Ele vizează o reformă structurală menită să stopeze risipa de resurse și să realoce fondurile către nevoile reale ale pacienților. O depunctare a spitalelor ineficiente ar putea forța managementul să prioritizeze serviciile medicale în detrimentul cheltuielilor de personal disproporționate, asigurând astfel mai mulți bani pentru medicamente, tratamente și prevenirea infecțiilor nosocomiale. Pe termen lung, aceste măsuri ar putea duce la o creștere a calității actului medical și la o mai bună acoperire a nevoilor de sănătate ale populației, în special în zonele defavorizate, unde accesul la medici este limitat.
În concluzie, solicitarea lui Ilie Bolojan către Ministerul Sănătății și CNAS de a finaliza analiza până luni, 27 iulie 2026, demonstrează o urgență în abordarea problemelor sistemice din sănătate. Această analiză va servi drept bază pentru un memorandum guvernamental, esențial pentru deblocarea posturilor și pentru viitoarele politici de personal. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri și dacă vor reuși să genereze schimbările profunde necesare. Provocările sunt multiple, de la rezistența la reformă din interiorul sistemului, la găsirea unor soluții concrete pentru redistribuirea personalului și a paturilor.
Succesul acestor inițiative va depinde de o colaborare eficientă între instituțiile implicate și de o viziune clară asupra priorităților sănătății publice în România.