Dezbateri despre statutul maghiarilor și demografie la Tusványos
La Universitatea de Vară „Tusványos” de la Băile Tușnad, sâmbătă, 25 iulie 2026, fostul politician și revoluționar László Tőkés a readus în prim-plan solicitările privind autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc și autonomia personală a comunității maghiare din Transilvania. Declarațiile au fost făcute pe aceeași scenă cu Viktor Orbán, înaintea discursului susținut de liderul Fidesz, într-un moment politic complex atât pentru România, cât și pentru Ungaria.
„Pe bună dreptate ne întrebăm de ce autodeterminarea internă a comunității noastre maghiare este considerată un subiect tabu în țara noastră”, a declarat László Tőkés, președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania. Acesta a subliniat că organizația sa, împreună cu Consiliul Național Secuiesc, susține în continuare „autodeterminarea teritorială a Ținutului Secuiesc” și „autonomia pe criteriu personal a maghiarilor din Transilvania”.
Pe lângă autonomia specifică, Tőkés a cerut și recunoașterea oficială a unor regiuni istorice în cazul unei eventuale reorganizări administrativ-teritoriale a României. „Susținem recunoașterea marilor regiuni Transilvania, Moldova și Țara Românească, precum și a regiunilor istorice Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Ținutul Moților, Ținutul Secuiesc și Partium, mai ales în perspectiva viitoarei reorganizări administrative a României”, a detaliat el. Această cerere, potrivit HotNews.ro, vine într-un context în care discuțiile despre o eventuală unire a României cu Republica Moldova ar trebui să readucă în atenție dezbaterea privind statutul comunității maghiare din Transilvania.
O parte importantă a discursului lui Tőkés a vizat evoluțiile demografice. El a susținut că, la 106 ani de la Tratatul de la Trianon (semnat în 1920), imaginea Transilvaniei ca regiune multiculturală a devenit „un simplu eufemism”. Tőkés a amintit plecarea aproape totală a sașilor și șvabilor, precum și dispariția unei mari părți a comunității evreiești, afirmând că și maghiarii se confruntă cu scăderea natalității, asimilarea și emigrarea. „Acum este rândul nostru, iar pentru această situație suntem vinovați și noi, maghiarii de astăzi. Deficitul sporului natural, asimilarea artificială și emigrarea prezentată drept mobilitate ne răresc rândurile”, a declarat Tőkés, cerând un minut de reculegere pentru maghiarii plecați din România și pentru românii care au emigrat după căderea comunismului. El a solicitat guvernelor „responsabile sau iresponsabile” ale României să acorde mai multă atenție fenomenului demografic.
Potrivit Digi24, Tőkés l-a lăudat pe Orbán pentru că „a rupt-o definitiv cu internaționalismul comunist străin de națiune și a redat maghiarimii demnitatea și respectul de sine”, menționând legea privind unitatea națională și acordarea cetățeniei ungare etnicilor maghiari din afara granițelor Ungariei sub guvernele conduse de Orbán. La finalul intervenției sale, Tőkés l-a prezentat pe Viktor Orbán drept „prim-ministru”, o formulare întâmpinată cu aplauze, în ciuda faptului că Orbán nu mai deține această funcție.
Contextul politic în care s-au desfășurat aceste evenimente este unul marcat de schimbări semnificative în Ungaria. Viktor Orbán nu mai este premierul Ungariei din 9 mai 2026, funcție ocupată acum de Péter Magyar, liderul partidului TISZA. Péter Magyar nu a fost invitat la ediția din acest an a Tusványos și a criticat decizia organizatorilor, cerând o dezbatere publică la Băile Tușnad cu Orbán. „Nu fiți lași, invitați-l pe premierul Ungariei!”, a transmis Péter Magyar, provocându-l pe Viktor Orbán la o confruntare publică. Această tensiune internă în politica ungară adaugă un strat nou de interpretare discursului lui Orbán, care, la rândul său, a lansat critici la adresa noii puteri de la Budapesta, conform Digi24.
Ținutul Secuiesc, o regiune etnografică, istorică și culturală, nu are o recunoaștere oficială sau administrativă ca entitate teritorială autonomă în cadrul României. Această zonă include, în principal, județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș. În România, conceptul de autonomie teritorială pe criterii etnice este adesea privit cu reticență, fiind asociat cu riscuri de fragmentare și subminare a unității naționale. De-a lungul anilor, au existat multiple inițiative legislative și declarații politice, inclusiv din partea UDMR, care au vizat diverse forme de autonomie culturală sau administrativă, dar fără a se ajunge la o autonomie teritorială recunoscută oficial. Un studiu Eurostat din 2024 arăta că România se află printre țările UE cu cea mai rapidă scădere a populației active, un fenomen accentuat și de emigrație, aspect subliniat și de Tőkés.
De ce contează
Reiterarea cererilor de autonomie a Ținutului Secuiesc la un eveniment de anvergură precum Tusványos, în prezența unei figuri politice internaționale precum Viktor Orbán, are implicații semnificative pentru stabilitatea politică și coeziunea socială din România. Aceste declarații pot inflama discursul public, generând tensiuni între majoritatea românească și minoritatea maghiară. De asemenea, ele pot influența relațiile diplomatice dintre România și Ungaria, mai ales în contextul sensibilităților istorice și al schimbărilor politice recente de la Budapesta. Discuțiile despre reorganizarea administrativă a României ar putea fi complicate de aceste cereri, având un impact direct asupra dezvoltării regionale și a alocării resurselor.
Ediția a 35-a a Universității de Vară și Taberei Studențești de la Băile Tușnad, desfășurată în perioada 21–26 iulie, a servit din nou ca platformă pentru abordarea unor teme sensibile. Moderatorul evenimentului de sâmbătă a fost parlamentarul ungar Németh Zsolt. Rămâne de văzut cum vor reacționa oficialii români la aceste declarații și dacă ele vor genera o nouă rundă de dezbateri publice sau politice intense. De asemenea, este important de urmărit impactul tensiunilor dintre Orbán și noul premier ungar, Péter Magyar, asupra relațiilor cu diaspora maghiară și asupra discursului politic din Transilvania.
Chestiunea autonomiei și a identității maghiare în Transilvania va continua să fie un subiect central în agenda politică regională și națională, necesitând o abordare echilibrată și dialog constant din partea tuturor actorilor implicați.