Fostul premier ungar critică Bruxelles-ul și Budapesta
Viktor Orbán, fostul premier al Ungariei, a susținut sâmbătă, 25 iulie 2026, un discurs de o vehemență neobișnuită la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, în România. Aflat pentru prima dată în ultimii 16 ani în ipostaza de lider al opoziției, Orbán a lansat un avertisment radical privind viitorul Uniunii Europene și a criticat dur noul guvern de la Budapesta, condus de Péter Magyar. Potrivit Mediafax, fostul lider Fidesz a declarat că „Uniunea Europeană, așa cum funcționează în prezent, nu va mai exista peste 25 de ani”, adăugând că dominația anglo-saxonă va fi înlocuită de o ordine mondială condusă de Asia.
Orbán a subliniat că nu își dorește dispariția proiectului european, ci o transformare profundă a acestuia, adaptată noilor realități geopolitice și schimbărilor raporturilor de putere la nivel global. În viziunea sa, organizațiile internaționale trebuie regândite pentru a supraviețui, iar rădăcinile problemelor actuale ale UE se regăsesc în mandatul Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, început în 2014. Fostul premier a criticat deschis conducerea instituțiilor europene, afirmând că nu ar accepta funcția Ursulei von der Leyen, pe care o consideră „inutilă” și care, în opinia sa, ar trebui desființată. „Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul”, a declarat Orbán, îndemnând politicienii din alianța Patrioții pentru Europa să transforme instituțiile comunitare din interior.
Un aspect notabil al discursului a fost explicația lui Orbán privind decizia de a nu-și ocupa mandatul de parlamentar în Ungaria. El a motivat că a avut îndoieli cu privire la utilitatea unui „discurs rațional” în actualul legislativ, preferând să lase această confruntare unei generații mai tinere. Fostul lider Fidesz a anunțat că se va concentra pe construirea unei „mișcări de rezistență națională”, menită să refacă influența Fidesz și să atragă noi segmente de alegători. El a elogiat foști colaboratori, precum Péter Szijjártó, fost ministru de Externe, pe care l-a numit „cel mai bun ministru de externe din Europa”, și și-a exprimat susținerea pentru trecerea acestuia la compania chineză BYD. Printre alți „eroi” ai fostei guvernări menționați au fost János Hajdu, șeful serviciului antiterorist TEK, anchetat în legătură cu fonduri din Ucraina, și fostul ministru Balázs Hankó. Orbán a argumentat că presiunile la care sunt supuși acești foști colaboratori îi vor transforma în viitori lideri ai Ungariei.
Cea mai dură secțiune a discursului a fost dedicată noii guvernări de la Budapesta. Orbán a acuzat executivul condus de Péter Magyar de autoritarism, comparându-l cu regimurile de stânga din America de Sud. „Ungaria este noua Venezuela, doar fără bogăția petrolului”, a declarat liderul Fidesz. El a criticat „guvernarea prin Facebook”, acuzând noua putere că folosește comunicarea online pentru a evita dezbaterea politică și instituțională. Orbán a respins vehement acuzațiile aduse Fidesz în timpul campaniei electorale, inclusiv cele legate de presupuse cazuri de pedofilie, pe care le-a etichetat drept „minciuni reușite”. De asemenea, a apărat activitatea fostului președinte Tamás Sulyok, înlăturat recent din funcție, susținând că afirmațiile conform cărora acesta ar fi fost o marionetă a Fidesz sunt false. Orbán a calificat schimbările instituționale drept „sfârșitul statului de drept”, comparând crearea unei noi autorități pentru gestionarea adversarilor politici cu practicile regimurilor totalitare, afirmând că „doar comuniștii și Hitler au mai făcut asta înainte”.
Fostul premier a declarat că singurul lucru pentru care Fidesz ar trebui să-și ceară scuze este faptul că Péter Magyar a provenit din interiorul partidului. Magyar a ocupat funcții în structurile apropiate de guvernarea Fidesz înainte de a deveni principalul său adversar politic și de a conduce partidul Tisza la victorie. Orbán a criticat și direcția adoptată de noul guvern în privința războiului din Ucraina, susținând că Ungaria și-a pierdut independența în politica externă și că noua putere urmează linia impusă de Bruxelles. El a respins categoric perspectiva introducerii monedei euro în Ungaria, considerând că măsura este promovată de bănci și speculatori, interesați de impunerea unor politici de austeritate, o poziție pe care a menținut-o constant în ultimii ani, argumentând că forintul permite o mai mare flexibilitate economică națională.
Orbán a prezis o prăbușire rapidă a guvernării Tisza, estimând că, în cea de-a 134-a zi de guvernare, se va demonstra că noul sistem este nesustenabil. Deși a recunoscut că cele aproape 2,5 milioane de voturi obținute de Fidesz nu sunt suficiente pentru o majoritate, el a susținut că nemulțumirea publică va crește, aducând noi alegători în jurul formațiunii sale. În sprijinul acestei strategii, liderul ungar a citat exemplele Sloveniei, Poloniei și Austriei, unde politicieni învinși în alegeri au reușit ulterior să revină la putere. Fidesz, a spus Orbán, trebuie să se reinventeze nu doar ca partid guvernamental, ci ca „centru de servicii, incubator și pepinieră” pentru grupările care aspiră la libertate. El a amintit că mișcarea sa politică s-a format în perioada comunistă și că el însuși a fost reținut de poliție înainte de căderea regimului, subliniind o experiență de rezistență.
Înaintea discursului lui Viktor Orbán, László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România, susținând că aceasta trebuie să rămână un obiectiv politic major. Fostul episcop reformat a pledat pentru consolidarea instituțiilor comunității maghiare și pentru continuarea demersurilor pentru autonomie în Transilvania și în Ținutul Secuiesc, într-un context în care, în opinia sa, drepturile colective și identitatea națională sunt supuse unor presiuni tot mai mari. Această abordare constantă a lui Tőkés, prezentă la Universitatea de Vară de la Tușnad de mai mulți ani, indică o persistență a revendicărilor privind statutul minorității maghiare din România.
De ce contează
Discursul lui Viktor Orbán de la Băile Tușnad este semnificativ din mai multe perspective. În primul rând, marchează o redefinire a rolului său politic, din lider guvernamental în lider de opoziție, dar cu o retorică la fel de fermă. Avertismentul privind dispariția UE, chiar dacă ipotetic, reflectă o tendință eurosceptică tot mai pronunțată în anumite cercuri politice europene și poate influența dezbaterile privind viitorul blocului comunitar. Criticile sale virulente la adresa noului guvern Magyar și previziunile de instabilitate internă din Ungaria sugerează o perioadă de tensiuni politice majore în țara vecină, cu implicații regionale. În plus, reluarea temei autonomiei maghiare în România, într-un context internațional volatil, subliniază persistența unor aspirații identitare și politice care pot genera discuții diplomatice între cele două state.
Ce urmează În perioada următoare, este de așteptat ca Viktor Orbán să continue să-și consolideze „mișcarea de rezistență națională”, încercând să capitalizeze pe eventuala nemulțumire publică față de guvernul Magyar. Retorica sa anti-Bruxelles și anti-sistem va rămâne probabil o constantă, influențând campaniile electorale europene viitoare și dezbaterile privind suveranitatea națională versus integrarea europeană. Rămâne de văzut dacă previziunile sale privind prăbușirea guvernului Tisza se vor materializa și în ce măsură Fidesz va reuși să-și recâștige majoritatea. Pe plan regional, declarațiile privind autonomia maghiară ar putea reaprinde tensiuni diplomatice subtile între România și Ungaria, necesitând o gestionare atentă din partea autorităților române.
De asemenea, se va monitoriza evoluția relațiilor Ungariei cu UE sub noul guvern și modul în care Budapesta va aborda politica externă și economică, în special în privința războiului din Ucraina și a adoptării monedei euro.