Acuzații de neconstituționalitate și acțiuni în instanță
Partidul Social Democrat (PSD) a demarat luni, 27 iulie 2026, o serie de acțiuni juridice fără precedent împotriva Guvernului demis condus de Ilie Bolojan, solicitându-i să nu transmită spre publicare în Monitorul Oficial patru hotărâri adoptate în ședința Executivului din 23 iulie 2026. Social-democrații cer reintroducerea acestora pe circuitul decizional în vederea revocării sau reconsiderării, invocând depășirea atribuțiilor constituționale ale unui guvern interimar. „Tot ceea ce este cu adevărat necesar poate fi adoptat, în deplină legalitate, de un Guvern învestit cu mandat deplin”, a declarat PSD, citat de Gândul, subliniind că demersul nu contestă oportunitatea măsurilor, ci exclusiv competența Guvernului demis de a le adopta.
Potrivit Digi24 și HotNews.ro, PSD a depus patru plângeri prealabile la Secretariatul General al Guvernului și a anunțat că marți, 28 iulie, va sesiza Curtea de Apel București cu cereri de suspendare a executării hotărârilor deja publicate. În plus, o plângere penală a fost înaintată Parchetului General pentru analizarea consecințelor juridice și penale ale adoptării și punerii în executare a actelor considerate neconstituționale. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul a depus în total 12 plângeri prealabile legate de hotărâri de guvern și a avertizat că nerespectarea pașilor legali pune în pericol fonduri europene majore, inclusiv un jalon PNRR de aproape un miliard de euro.
Principalul argument al PSD, susținut și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), este că Guvernul Bolojan și-a pierdut mandatul deplin după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai 2026. Conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție și articolului 37 alineatul (3) din Codul administrativ, un executiv demis poate îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice, fără a promova politici noi. PSD acuză Guvernul că a inițiat „acte de dispoziție — hotărâri de Guvern și politici publice cu impact pe termen lung — ceea ce îi era total și irevocabil nepermis”, se arată în comunicatul citat de Gândul. Sorin Grindeanu a subliniat că această normă constituțională este explicită și nu o simplă interpretare politică.
Cele patru hotărâri contestate specific de PSD, adoptate în ședința din 23 iulie 2026, sunt: Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (un jalon PNRR evaluat la 972,4 milioane de euro, potrivit HotNews.ro), modificarea reglementărilor privind compatibilitatea electromagnetică și introducerea pe piață a echipamentelor radio, modificarea actelor normative în domeniul ocupării forței de muncă și reglementarea beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap. Consiliul Legislativ a emis avize negative pentru trei dintre aceste hotărâri (cele privind compatibilitatea electromagnetică, ocuparea forței de muncă și beneficiile pentru persoanele cu handicap), considerând că introduc noi politici publice sau depășesc limitele de intervenție ale Guvernului printr-o hotărâre. În cazul Strategiei de biodiversitate, Consiliul Legislativ a restituit proiectul, arătând că strategiile sunt documente de politici publice, nu acte normative supuse avizării sale — o calificare utilizată de PSD pentru a susține că un Guvern demis nu putea adopta documentul, având în vedere impactul său pe termen lung asupra unor proiecte precum construcția de autostrăzi, exploatarea gazelor din Marea Neagră (Neptun Deep) și finalizarea hidrocentralelor.
Un alt punct de atac comun al PSD și ICCJ, evidențiat de HotNews.ro, vizează depășirea termenului constituțional de 45 de zile pentru miniștrii interimari. PSD arată că termenul pentru interimatele începute la 5 mai s-a împlinit la 19 iunie 2026. Lia Savonea, președinta ICCJ, a susținut, prin scrisori oficiale adresate Parlamentului, că inițiativa Legii salarizării bugetarilor (un alt jalon PNRR de 770 de milioane de euro) este viciată de neconstituționalitate ab initio, deoarece a fost coordonată de un ministru al cărui mandat a încetat. Experții în drept constituțional au interpretat însă diferit, un expert citat de G4Media afirmând că „guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice… Dacă pentru administrarea treburilor publice, pentru a atrage banii din PNRR, e nevoie de hotărâre de guvern, atunci guvernul nu doar că poate, ci e obligat să adopte hotărârea.” Această perspectivă contrastează puternic cu poziția PSD și ICCJ, care califică drept „prostie” ideea că un guvern demis ar putea iniția proiecte de asemenea anvergură.
În replică la acuzațiile PSD, Partidul Național Liberal (PNL) a respins acuzațiile, susținând că Guvernul Bolojan și-a îndeplinit atribuțiile în conformitate cu legislația și Constituția. Liberalii au acuzat PSD de „toxicitate politică” și de „blocarea intereselor României”, într-un comunicat oficial citat de Libertatea. PNL a subliniat că toate măsurile adoptate de Guvern au avut ca scop principal protejarea intereselor naționale și respectarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Este de aceea cu atât mai cinic că tocmai PSD vorbește astăzi despre respectarea angajamentelor din PNRR, după ce întârzierile acumulate în ultimii ani și lipsa reformelor au pus în pericol miliarde de euro destinate dezvoltării României”, au adăugat reprezentanții PNL. Ei au concluzionat că „România are nevoie de responsabilitate, nu de blocaje. România are nevoie de performanță, nu de procese politice.”
PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, a respins acuzațiile PNL conform cărora ar pune în pericol PNRR-ul, argumentând că, dimpotrivă, atacarea hotărârilor nelegale previne pierderea fondurilor europene. „Acel proiect [Strategia de biodiversitate] poate fi atacat de oricine în viitor, iar dacă nu s-au respectat pașii legali – și din punctul meu de vedere nu s-au respectat – acea hotărâre va pică în instanță și vom pierde un miliard de euro”, a declarat Grindeanu, citat de HotNews.ro. El a cerut premierului demis Ilie Bolojan să retragă hotărârea de guvern privind biodiversitatea și să o trimită Parlamentului pentru dezbatere, amenințând că, în caz contrar, Bolojan va fi „unicul vinovat” de pierderea fondurilor PNRR. Grindeanu a propus convocarea unei noi sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru a debloca proiecte vitale în economie, educație și sănătate, argumentând că aceste legi „țin acum de atribuțiile Parlamentului, nu ale Guvernului.”
Acest conflict juridic și politic survine într-un context de criză guvernamentală prelungită, declanșată de moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, susținută de PSD și AUR, care a demis Guvernul Bolojan. Ulterior, PSD nu a reușit să formeze o nouă majoritate, iar președintele Nicușor Dan a refuzat să-l desemneze premier pe Sorin Grindeanu. Situația este complicată de presiunea timpului, deoarece România trebuie să adopte până pe 31 august 2026 toată legislația care constituie jaloane în PNRR pentru a nu pierde finanțarea europeană. Într-un comentariu pe HotNews.ro, un utilizator a remarcat că „jaloanele din PNRR NU SUNT politici publice noi în niciun caz! Angajamentele asumate de România în PNRR nu sunt de ieri, alaltăieri!”, sugerând că Guvernul ar acționa în limitele mandatului său.
În total, demersurile PSD vizează 12 acte ale Guvernului demis. Pe lângă sesizarea Curții de Apel București pentru suspendarea hotărârilor publicate, PSD a anunțat și sesizarea Avocatului Poporului, care dispune de legitimare procesuală proprie în contenciosul administrativ. Social-democrații au precizat că vor contesta hotărârile nepublicate imediat ce vor apărea în Monitorul Oficial, afirmând că „nu există fereastră de timp care să funcționeze ca scut împotriva răspunderii”. Prin aceste acțiuni, PSD își propune să restabilească ordinea constituțională și să tragă la răspundere pe cei care, în opinia lor, au ales să o sfideze.
De ce contează
Acest conflict juridic și politic are implicații majore pentru România. Blocarea sau anularea hotărârilor de guvern esențiale, inclusiv a celor care reprezintă jaloane în PNRR, poate duce la pierderea unor fonduri europene cruciale, estimate la aproape un miliard de euro doar pentru Strategia de biodiversitate. Aceasta ar afecta direct proiecte strategice de infrastructură, energie și mediu, precum construcția de autostrăzi, exploatarea gazelor din Marea Neagră și dezvoltarea hidrocentralelor. De asemenea, contestarea actelor normative din domeniul ocupării forței de muncă și al beneficiilor pentru persoanele cu handicap poate crea incertitudine și instabilitate socială. Situația subliniază fragilitatea guvernanței într-o perioadă de interimat prelungit, punând în balanță nevoia de continuitate administrativă cu respectarea strictă a normelor constituționale.
Situația actuală, marcată de un guvern demis și de o criză politică profundă, continuă să genereze incertitudine. Următoarele etape includ deciziile Curții de Apel București privind suspendarea hotărârilor, precum și analiza Parchetului General asupra eventualelor consecințe penale. Rămâne de văzut dacă Guvernul Bolojan va ceda presiunilor PSD și va retrage hotărârile contestate sau dacă va continua să le apere în instanță. De asemenea, rolul Curții Constituționale ar putea deveni crucial dacă ICCJ va sesiza CCR pe tema legii salarizării sau a altor acte normative. Dincolo de bătălia juridică, presiunea timpului pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR până la 31 august 2026 adaugă o urgență considerabilă, amenințând absorbția fondurilor europene și stabilitatea financiară a României.
Rezolvarea acestei crize necesită un echilibru delicat între respectarea legii și asigurarea funcționalității statului.