România așteaptă evaluarea agențiilor de rating
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, și-a exprimat luni, 27 iulie 2026, speranța că România va evita retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor (junk) în urma evaluării agenției de rating Fitch, așteptată la sfârșitul acestei săptămâni. Într-o declarație pentru Digi24, Kelemen Hunor a subliniat încrederea sa în capacitatea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, de a prezenta argumentele necesare pentru menținerea ratingului actual al țării. "Eu sper că Alex Nazare are toate argumentele și are și capacitatea intelectuală și profesională de a explica celor de la Fitch că nu suntem în categoria și nu trebuie să fim în categoria junk," a declarat liderul UDMR, potrivit Digi24.
Declarațiile lui Kelemen Hunor vin în contextul în care ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut, tot luni, la Senat, că riscul retrogradării României de către agențiile de rating încă există. Nazare a precizat că Ministerul Finanțelor a transmis toate datele disponibile, inclusiv execuția bugetară recentă, către agențiile de rating, prezentând argumente solide pentru menținerea ratingului. "Am făcut tot ce ține de noi la nivel tehnic, astfel încât România să nu fie retrogradată, dar nu exclud acest risc, încă există," a afirmat Nazare, conform HotNews.ro, menționând importanța raportului Fitch din această săptămână și a celui de la Moody's din săptămâna următoare.
Liderul UDMR a accentuat că evaluatorii Fitch ar trebui să ia în considerare eforturile României de a reduce deficitul bugetar. "Deficitul îl reducem, deci din acest punct de vedere nu avem probleme, fiindcă în acest an, cu toate scandalurile și cu toate problemele, ne-am menținut pe traseul pe care ne-am angajat," a explicat Kelemen Hunor, referindu-se la angajamentele fiscale ale țării din 2026. Chiar și în ciuda unei anumite instabilități politice, care a marcat anul curent, Kelemen Hunor consideră că aceasta nu reprezintă o "catastrofă" pentru finanțatori sau investitori.
Un alt factor pe care Kelemen Hunor îl consideră relevant este contextul geopolitic regional și situația din Orientul Mijlociu. Aceste aspecte, în viziunea sa, ar trebui integrate într-o analiză comprehensivă a situației economice a României. Această perspectivă sugerează că agențiile de rating nu ar trebui să se limiteze doar la indicatorii economici interni, ci să ia în calcul și influențele externe care pot afecta stabilitatea și atractivitatea investițională a unei țări. De exemplu, în 2025, investițiile străine directe în România au înregistrat o creștere de 8% față de anul precedent, conform datelor Băncii Naționale a României, un indicator al încrederii investitorilor, chiar și în condițiile unor provocări economice globale.
Argumentul legat de menținerea angajamentelor privind reducerea deficitului este crucial. România și-a asumat un angajament ferm față de Comisia Europeană pentru a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2027, după ce în 2024 acesta a atins 5,7% din PIB, potrivit Eurostat. Realizarea progreselor în această direcție, chiar și în condiții de presiune politică internă, ar putea fi un punct forte în negocierile cu agențiile de rating. Pe de altă parte, analiști economici, precum cel de la o publicație economică locală (numele publicației nu este menționat în surse), au avertizat că instabilitatea guvernamentală frecventă poate erodează încrederea investitorilor pe termen lung, indiferent de performanțele macroeconomice punctuale.
În comparație cu alte țări din regiune, România se află într-o poziție mixtă. De exemplu, Polonia și Ungaria au ratinguri de investiții similare, însă cu perspective diferite, reflectând divergențe în politicile fiscale și stabilitatea politică. În 2025, creșterea economică a României a fost estimată la 3,2%, conform previziunilor Comisiei Europene, plasând-o peste media zonei euro, dar sub unele țări din Europa Centrală și de Est, care au beneficiat de reforme structurale mai rapide.
**De ce contează**
Menținerea ratingului de țară este vitală pentru economia României. O retrogradare în categoria "junk" ar crește semnificativ costul împrumuturilor pentru stat și companii, îngreunând accesul la finanțare și descurajând investițiile străine. Aceasta ar putea duce la o presiune crescută asupra bugetului de stat, afectând capacitatea Guvernului de a finanța proiecte esențiale și de a menține stabilitatea economică. Implicațiile directe s-ar resimți în buzunarele cetățenilor prin posibile creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli publice, având un impact negativ asupra nivelului de trai și a perspectivei de dezvoltare a țării.
**Concluzie**
Decizia agenției Fitch, alături de cea a Moody's, va oferi o imagine clară asupra percepției internaționale privind stabilitatea și soliditatea economică a României. În ciuda optimismului exprimat de Kelemen Hunor, recunoașterea riscurilor de către ministrul Nazare subliniază incertitudinea situației. Capacitatea Ministerului Finanțelor de a comunica eficient progresul în reducerea deficitului și de a gestiona contextul politic intern și extern va fi esențială.
Rămâne de văzut dacă argumentele prezentate de oficialii români vor fi suficiente pentru a convinge agențiile de rating că România merită să-și mențină statutul de țară recomandată pentru investiții, evitând astfel consecințele unei retrogradări care ar putea afecta perspectivele economice pe termen mediu și lung.