Scandal politic la Chișinău și București
Șalaru cere reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un nou episod tensionat marchează relațiile politice dintre România și Republica Moldova, avându-i în prim-plan pe fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, și pe prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu. Scandalul a izbucnit în urma unor declarații făcute de Dan Dungaciu la Marius Tucă Show, unde a sugerat o schimbare a paradigmei de sprijin financiar din partea României pentru Republica Moldova, propunând înlocuirea granturilor cu un mecanism investițional, un așa-numit Fond Moldova. „Nu mai există bani gratis. România trebuie să investească, nu să ofere finanțări nerambursabile”, a adăugat Dungaciu, poziție care a generat o reacție vehementă din partea lui Anatol Șalaru.
Fostul ministru moldovean, Anatol Șalaru, a catalogat declarațiile lui Dungaciu drept „greu de înțeles”, având în vedere relațiile economice deja existente între cele două țări. Potrivit lui Șalaru, România are investiții străine directe de aproximativ 480 de milioane de euro în Republica Moldova, la care se adaugă capitalul de circa 350 de milioane de euro al celor peste 1.500 de companii românești care activează peste Prut, generând peste 30.000 de locuri de muncă. Pentru Șalaru, sprijinul depășește dimensiunea economică: „Republica Moldova trebuie ajutată pentru că este parte a României și, ajutând această bucată românească de pământ, România se ajută pe sine. Republica Moldova nu mai este de mult o problemă externă pentru România, ci una internă, iar securitatea României nu mai începe la Prut, ci la Nistru.”
Controversa a escaladat rapid, Anatol Șalaru solicitând retragerea cetățeniei Republicii Moldova lui Dan Dungaciu. Acuzațiile sale se bazează pe o presupusă schimbare de discurs a lui Dungaciu și pe prezența unor figuri controversate la lansarea cărții sale despre Donald Trump, „We the People – Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, la Chișinău, pe 15 ianuarie 2026. Printre invitați s-ar fi numărat reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, precum Rvacev Oleg Valentinovici, atașat în cadrul ambasadei și reprezentant al Rusiei în Comisia Unificată de Control, considerat de Șalaru a fi afiliat GRU, și Daniil Zaharov, care îl asistă pe ambasadorul rus Oleg Ozerov în activitățile din Transnistria și Găgăuzia. De asemenea, au fost prezenți Adrian Albu de la PSRM, fost candidat la Primăria Chișinău, și deputatul MAN Gaik Vartanean, considerat apropiat primarului Ivan Ceban, declarat indezirabil de România.
Anatol Șalaru a subliniat că Dan Dungaciu a avut în trecut o relație apropiată cu autoritățile de peste Prut, primind cetățenia Republicii Moldova în iulie 2010 și fiind numit consilier al președintelui interimar Mihai Ghimpu pe probleme de integrare europeană. Această evoluție îl determină pe Șalaru să se întrebe „care ar fi motivația pentru care, de ceva timp, Dan Dungaciu atacă, din poziția de lider AUR, Republica Moldova și puterea de la Chișinău?”. El sugerează că Dungaciu este angrenat într-o „misiune” similară cu cea atribuită anterior lui George Simion, liderul AUR, despre care Șalaru a afirmat, începând cu 2023, că ar fi avut întâlniri cu spioni ruși, acuzații respinse de Simion și care au dus la procese în instanță, unele câștigate de Șalaru în aprilie 2025 și octombrie 2025, deși deciziile nu sunt definitive. Aceste acuzații au contribuit la declararea lui Simion drept „persona non grata” în Republica Moldova în 2015.
Dan Dungaciu a reacționat vehement la acuzațiile lui Șalaru, respingându-le ca fiind „delirante”. El a subliniat că întreaga sa activitate în Republica Moldova este publică și verificabilă, menționând colaborări cu ziare pro-românești precum Flux și Timpul, și cu Radio Vocea Basarabiei. A publicat volume dedicate Republicii Moldova, inclusiv „Moldova ante-portas” (2005) și „Reunirea. Realități, costuri și beneficii” (2017), și a primit „Ordinul de Onoare al R. Moldova” în 2009 de la președintele Mihai Ghimpu. Dungaciu a fost consilier prezidențial al lui Ghimpu, pe care îl descrie ca fiind „cel mai anti-rus, anti-putinist și unionist președinte al R. Moldova”, și se declară mândru de această asociere.
Referitor la Fondul Moldova, Dungaciu a clarificat că propunerea sa, susținută de AUR și aflată în Parlamentul României ca proiect de lege, vizează o abordare mai transparentă și eficientă a sprijinului. El a explicat că România trebuie să își schimbe modul de acordare a asistenței, în contextul în care, conform datelor oficiale ale Guvernului Republicii Moldova publicate de Ministerul Finanțelor, în anul 2025 România nu a acordat granturi directe Republicii Moldova, ultima finanțare de acest tip fiind în 2024, în valoare de 6,1 milioane de euro, preponderent asistență tehnică. Dungaciu a criticat transferul direct de sume către un guvern asupra căruia planează „acuzații și suspiciuni serioase privind corupția, incompetența administrativă și utilizarea clientelară a banului public”, propunând un Fond Național de Ajutor Internațional administrat de Guvernul României, similar USAID sau GIZ, pentru a asigura transparența și eficiența investițiilor în infrastructură, educație, sănătate și securitate energetică.
În ceea ce privește prezența oficialilor ruși la lansarea cărții sale, Dungaciu a explicat că evenimentul a fost public, cu intrare liberă, iar scopul a fost „să ne expunem argumentele inclusiv adversarilor ideologici”. El a subliniat că, fiind unionist, dorește să discute cu toată lumea și că „Unirea cu R. Moldova presupune asumarea tuturor cetățenilor ei!”. Dungaciu și-a exprimat surprinderea față de fotografiile prezentate de Șalaru, întrebându-se de unde le-a obținut acesta și „în ce misiune este băgat, din nou, Anatol Șalaru?”. El l-a calificat pe Șalaru drept un „idiot util” care „nu mai este nici măcar util”.
Dan Dungaciu a continuat atacul la adresa lui Anatol Șalaru, acuzându-l pe acesta de inconsecvență în atitudinea sa față de NATO și Uniunea, două „elemente de turnesol peste Prut”. Dungaciu a povestit că, în toamna anului 2014, Șalaru a fost principalul adversar al campaniei sale electorale pro-NATO pentru Partidul Liberal, fiind atât de înfuriat încât nici nu mai călca la sediul partidului. Mai mult, Dungaciu a relatat o discuție cu regretatul Nicolae Dabija, care i-ar fi povestit că înființarea Cenaclului Mateevici în 1988, considerat unul dintre nucleele Mișcării de Renaștere Națională, a fost inițiată de un ofițer KGB care i-ar fi propus lui Dabija să-l înființeze, iar ulterior cenaclul a fost lansat de Anatol Șalaru. Dungaciu a evidențiat și faptul că Șalaru, în calitate de deputat, „nu a luat NICIODATĂ cuvântul în Parlamentul Republicii Moldova” pe subiecte fundamentale și că „nu a votat în Parlamentul de la Chișinău nici măcar pentru independența Republicii Moldova când s-a pus problema ruperii de URSS… Pur și simplu, nu a votat!”.
Anatol Șalaru, în opinia lui Dungaciu, ar fi avut o carieră sinuoasă, plecând în spațiul ex-sovietic, făcând afaceri cu un om de afaceri „sulfuros”, Anatol Stati, și revenind la Chișinău pentru a fi „făcut om” de Mihai Ghimpu în Partidul Liberal. Dungaciu critică faptul că Șalaru a fost mutat de la Ministerul Transporturilor, cu un buget important, la Ministerul Apărării, cu un buget mai mic în Republica Moldova, o decizie luată de Mihai Ghimpu în urma unor vizite ale procurorilor lui Plahotniuc. Ulterior, Șalaru ar fi părăsit PL-ul lui Ghimpu pentru a intra sub aripa lui Vladimir Plahotniuc, înființând în 2017 Partidul Unității Naționale (PUN), un proiect politic despre care Dungaciu susține că a fost creat pentru a lua voturi de la Maia Sandu și Andrei Năstase, principalii adversari politici ai lui Plahotniuc la acea vreme. Acest fenomen a fost denumit de Dungaciu „unionism plahotnicist”.
De ce contează
Acest scandal evidențiază tensiunile profunde din spațiul politic românesc și moldovenesc, reflectând divergențe semnificative privind strategia de sprijin a României pentru Republica Moldova și acuzațiile recurente de influență rusească. Dezbaterea privind Fondul Moldova, propus de Dungaciu, subliniază necesitatea unei mai mari transparențe și eficiențe în gestionarea asistenței externe, un aspect crucial pentru încrederea publicului și partenerilor internaționali. De asemenea, acuzațiile reciproce de legături cu servicii secrete sau actori politici controversați subminează credibilitatea actorilor implicați și pot afecta stabilitatea politică regională într-un context geopolitic deja fragil. Transparența și responsabilitatea în alocarea fondurilor și în relațiile externe sunt esențiale pentru consolidarea parcursului european al Republicii Moldova și pentru securitatea României.
Disputa dintre Anatol Șalaru și Dan Dungaciu pare departe de a se încheia. Pe lângă procesele judiciare deja în desfășurare și deciziile provizorii, este de așteptat ca acuzațiile de influență externă și de utilizare a unor tactici de denigrare să continue să domine discursul public. Rămâne de văzut dacă solicitarea lui Șalaru de retragere a cetățeniei moldovenești a lui Dungaciu va avea un fundament legal și va fi analizată de autoritățile de la Chișinău. De asemenea, modul în care propunerea Fondului Moldova va evolua în Parlamentul României va fi un indicator important al direcției pe care Bucureștiul dorește să o ia în relația cu Chișinăul, în contextul nevoii de reforme și lupte anticorupție în Republica Moldova.
Între timp, jocurile politice și acuzațiile reciproce riscă să distragă atenția de la problemele reale cu care se confruntă cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului.